Băncile din Kârgâzstan blochează transferurile către Rusia: Măsuri drastice în fața sancțiunilor internaționale

Majoritatea băncilor mari din Kârgâzstan au suspendat transferurile între băncile rusești și cele kârgâziene ca urmare a noilor sancțiuni antirusești. Conform publicației „24kg”, băncile afectate includ: Bakai Bank, Demir Bank, Dos-Kredobank, Keremet Bank, Bank Asia, Optima Bank, Eldik Bank (RSK Bank), Kyrgyzkommertsbank, MBANK și Kyrgyz Investment and Credit Bank (KICB).

Banca Națională a Kârgâzstanului a explicat că băncile comerciale sunt obligate să respecte legislația privind combaterea finanțării terorismului și spălării banilor. Aceasta implică verificarea clienților conform politicii „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și furnizarea documentelor care confirmă legalitatea operațiunilor și sursele de fonduri. Băncile sunt responsabile pentru protejarea depozitelor și trebuie să evalueze și să reducă riscurile, inclusiv prin respectarea normelor în domeniul prevenției finanțării terorismului (PFT) și al spălării banilor (LPD).

În răspuns la aceste restricții, băncile din Kârgâzstan au început să ia măsuri suplimentare pentru a evita sancțiunile secundare. Printre măsurile implementate se numără întărirea verificării clienților și partenerilor pentru a stabili dacă aceștia se află sau nu pe listele de sancțiuni, conform autorităților kârgâziene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.