Băncile, mai bogate ca oricând. Profit de peste 3 miliarde de lei, în timp ce economia abia respiră

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit net cumulativ de 3,4 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2025, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Cea mai mare parte a profitului a fost realizată de Moldova Agroindbank (MAIB) – 1,35 miliarde lei, urmată de Moldindconbank, cu 1,04 miliarde lei, și Victoriabank, cu 372 milioane lei. În top se mai află OTP Bank Moldova (368 milioane lei), FinComBank (106,6 milioane lei) și Eximbank (66,7 milioane lei). Celelalte bănci au înregistrat profituri mai modeste: Energbank – 35 milioane lei, ProCredit Bank – 48 milioane lei, Comertbank – 3,2 milioane lei, iar EuroCreditBank – 6,6 milioane lei.

Veniturile totale din dobânzi ale sectorului bancar au depășit 8,1 miliarde lei, dintre care peste o treime (2,9 miliarde lei) au fost generate de MAIB, urmată de Moldindconbank (1,95 miliarde lei) și Victoriabank (1,18 miliarde lei). Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 2,03 miliarde lei, ceea ce indică marje financiare încă confortabile pentru instituțiile bancare.

Totodată, veniturile din comisioane și onorarii au însumat aproape 2,9 miliarde lei, în creștere față de perioada similară din 2024, iar veniturile din diferențe de curs valutar au ajuns la 1,64 miliarde lei, reflectând un volum ridicat al tranzacțiilor în valută.

Pe partea de cheltuieli, băncile au înregistrat costuri administrative totale de 3,46 miliarde lei, din care aproape 2,7 miliarde reprezintă cheltuieli de personal. În același timp, provizioanele pentru pierderi de credit s-au menținut la un nivel relativ moderat – circa 166 milioane lei, ceea ce arată stabilitatea portofoliilor și un risc de neplată scăzut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.