Băncile turceşti se prăbuşesc după decizia băncii centrale de a reduce instrumentul de depunere menit să susţină valuta

Acțiunile creditorilor turci au înregistrat o cădere semnificativă în tranzacțiile de pe Bursa Istanbul, în urma deciziei băncii centrale de a lua măsuri pentru reducerea utilizării unui instrument de depunere în valută, introdus la sfârșitul anului 2021 pentru susținerea monedei naționale. Pe de altă parte, obligațiunile guvernamentale s-au redresat, conform Bloomberg.

Indicele Borsa Istanbul Banks, care urmărește evoluția acțiunilor creditorilor turci listate la bursă, a continuat să scadă după declinul înregistrat vineri, înregistrând o scădere de până la 5,4% în ziua de luni. Akbank TAS a înregistrat o pierdere de până la 6,7%, în timp ce Yapi Kredi Bankasi AS a scăzut cu până la 5,5%, iar Turkiye Is Bankasi AS a avut un declin de până la 4,8%.

Valoarea lirei turcești a scăzut cu 0,2%, ajungând la 27,1676 unități pentru un dolar, la ora locală 10:32 a.m. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale turcești pe 10 ani a înregistrat o scădere de 88 de puncte de bază, ajungând la 21,17%, cea mai mare reducere din luna mai.

Într-un regulament introdus în weekend, banca centrală a Turciei și-a propus să reducă dependența populației de conturile de depozit în valută și să impună băncilor care nu ating obiectivele specifice de conversie în conturile denominate în lire să achiziționeze obligațiuni guvernamentale suplimentare. De asemenea, banca centrală a majorat ratele rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută pe termen scurt, ceea ce va determina băncile să mențină o cantitate mai mare de valută străină la autoritatea de reglementare.

Se anticipează că aceste măsuri vor determina o creștere semnificativă a ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, făcându-le mai atractive pentru populație, în timp ce ratele pentru depozitele denominate în valută vor scădea, reducând atracția acestui tip de cont. Impactul asupra cererii de valută străină va depinde de evoluția ratelor de dobândă pentru depozitele în lire turcești, iar este posibil ca ratele de dobândă la credite să cunoască o creștere semnificativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#moneda #Turcia #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.

#reforma salarizării #mișcarea construim încredere