Bani cu țârâita pentru fermierii secătuiți de criză! Slusari: De șase ori mai puțin decât este necesar

Decizia Guvernului de a aloca suma de 200 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru sprijinirea agricultorilor a stârnit dezamăgirea fermierilor, în special după ce directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a comentat pe pagina sa de Facebook că această sumă este cu șase ori mai mică decât cea necesară pentru a ajunge la o parte semnificativă din fermieri.

Alexandru Slusari a subliniat că agricultorii au cerut Guvernului încă din toamna anului 2022 să solicite ajutor de la partenerii externi pentru a compensa parțial consecințele crizei din sectorul agricol, cauzată de secetă și războiul din Ucraina. Mai multe țări din regiune, cum ar fi Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, au recurs la această abordare, oferind compensații de la 300 până la 674 de euro pe hectar de grâu pentru agricultori. În acest context, suma de 200 de milioane de lei alocată de Guvernul Republicii Moldova pare a fi insuficientă pentru a sprijini sectorul agricol în mod adecvat.

În data de 14 august, Asociația Fermierilor solicita premierului Dorin Recean introducerea prin decizia Comisiei Situații Excepționale a unui moratoriu până la 31 decembrie 2023 la achitarea datoriilor producătorilor agricoli micro, mici și mijlocii, care cultivă preponderent cereale și oleaginoase atât către creditorii privați, cât și către bugetul public național, cu interzicerea executării silite a obligațiunilor și declanșării procedurilor de insolvență.

Mai mult, fermierii au cerut și crearea pentru perioada vara-toamna a coridoarelor speciale vamale pentru exportul cerealelor și oleaginoaselor autohtone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alocatii #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.