Peste jumătate din șrotul Moldovei pleacă în offshore. Cine câștigă cu adevărat?

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o redresare spectaculoasă în sezonul agricol 2025–2026, marcând revenirea acestui produs secundar al procesării pe piețele externe, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada analizată, Moldova a exportat 55.365 de tone de șrot, față de doar 7.635 de tone în sezonul precedent. Astfel, volumul exportat a crescut de 7,2 ori într-un singur sezon, evoluție care reflectă reluarea activității de procesare a florii-soarelui după un an marcat de funcționarea mult sub potențial a capacităților industriale.

Creșterea cantităților exportate este legată direct de revenirea parțială a procesatorilor, care în sezonul anterior au fost afectați de lipsa materiei prime și de condițiile dificile de pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, însă, sezonul 2025–2026 a fost mai slab comparativ cu anii anteriori. Șrotul de floarea-soarelui a fost exportat la un preț mediu de 3,88 lei/kg, sub nivelul de 4,32 lei/kg din sezonul precedent și semnificativ mai jos față de sezonul 2023–2024, când prețurile depășeau 4,50 lei/kg.

Chiar și în condițiile unui preț mediu mai redus, majorarea puternică a volumelor a permis obținerea unor încasări totale de aproximativ 214,8 milioane de lei din exporturile de șrot în sezonul curent. Astfel, produsul revine ca o sursă importantă de venit pentru industria de procesare a florii-soarelui.

O particularitate a sezonului 2025–2026 este structura geografică a exporturilor. Aproximativ 58% din cantitatea totală de șrot exportată a fost direcționată către Elveția, unde se află sediul central al procesatorului. Potrivit analizei, această destinație are în mare parte un rol logistic și comercial, deoarece șrotul este ulterior redistribuit din Elveția către alte piețe externe.

Printre alte piețe importante pentru șrotul de floarea-soarelui moldovenesc se numără Turcia, Serbia și Italia, state cu un sector zootehnic dezvoltat și o cerere constantă pentru surse de proteină vegetală.

Datele arată că, în pofida presiunilor pe prețuri, relansarea procesării interne a permis Moldovei să-și recapete poziția pe piața regională a șrotului de floarea-soarelui, cu efecte pozitive asupra exporturilor și valorii adăugate generate în economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#șrot #offshore #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.