Peste jumătate din șrotul Moldovei pleacă în offshore. Cine câștigă cu adevărat?

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o redresare spectaculoasă în sezonul agricol 2025–2026, marcând revenirea acestui produs secundar al procesării pe piețele externe, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada analizată, Moldova a exportat 55.365 de tone de șrot, față de doar 7.635 de tone în sezonul precedent. Astfel, volumul exportat a crescut de 7,2 ori într-un singur sezon, evoluție care reflectă reluarea activității de procesare a florii-soarelui după un an marcat de funcționarea mult sub potențial a capacităților industriale.

Creșterea cantităților exportate este legată direct de revenirea parțială a procesatorilor, care în sezonul anterior au fost afectați de lipsa materiei prime și de condițiile dificile de pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, însă, sezonul 2025–2026 a fost mai slab comparativ cu anii anteriori. Șrotul de floarea-soarelui a fost exportat la un preț mediu de 3,88 lei/kg, sub nivelul de 4,32 lei/kg din sezonul precedent și semnificativ mai jos față de sezonul 2023–2024, când prețurile depășeau 4,50 lei/kg.

Chiar și în condițiile unui preț mediu mai redus, majorarea puternică a volumelor a permis obținerea unor încasări totale de aproximativ 214,8 milioane de lei din exporturile de șrot în sezonul curent. Astfel, produsul revine ca o sursă importantă de venit pentru industria de procesare a florii-soarelui.

O particularitate a sezonului 2025–2026 este structura geografică a exporturilor. Aproximativ 58% din cantitatea totală de șrot exportată a fost direcționată către Elveția, unde se află sediul central al procesatorului. Potrivit analizei, această destinație are în mare parte un rol logistic și comercial, deoarece șrotul este ulterior redistribuit din Elveția către alte piețe externe.

Printre alte piețe importante pentru șrotul de floarea-soarelui moldovenesc se numără Turcia, Serbia și Italia, state cu un sector zootehnic dezvoltat și o cerere constantă pentru surse de proteină vegetală.

Datele arată că, în pofida presiunilor pe prețuri, relansarea procesării interne a permis Moldovei să-și recapete poziția pe piața regională a șrotului de floarea-soarelui, cu efecte pozitive asupra exporturilor și valorii adăugate generate în economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#șrot #offshore #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM