Bani pentru Kremlin! Giganții americani plătesc taxe uriașe în Rusia, 1,2 miliarde de dolari

Companiile americane care își continuă activitatea pe piața rusă au achitat peste 1 miliard de dolari în taxe către bugetul Rusiei în 2023. Potrivit publicației Newsweek, citând datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), suma totală a impozitelor pe profit plătite de aceste companii a fost de 1,2 miliarde de dolari.

În 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, valoarea taxelor plătite de companiile americane în Rusia a fost de 915,7 milioane de dolari, deși veniturile erau mai mari – 50 de miliarde de dolari, comparativ cu 30,5 miliarde de dolari în 2023. Astfel, în 2023, Statele Unite au devenit cel mai mare plătitor străin de taxe către bugetul Rusiei.

Printre cele mai mari companii americane care contribuie la bugetul Rusiei se numără:

Philip Morris – 220 milioane dolari,

PepsiCo – 135 milioane dolari,

Mars – 99 milioane dolari,

Procter & Gamble – 67 milioane dolari,

Mondelez – 62 milioane dolari,

Citigroup – 53 milioane dolari,

Cargill – 50 milioane dolari,

Johnson & Johnson – 42 milioane dolari,

Coca-Cola Hellenic – 34 milioane dolari,

Weatherford – 32 milioane dolari.

Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a criticat dur companiile care au decis să-și continue activitatea în Rusia. Într-o declarație pentru Newsweek, el a numit aceste acțiuni imorale:
„Este absolut rușinos că aceste companii americane au ales să rămână în Rusia, subvenționând războiul barbar al lui Putin în Ucraina. Sper că acționarii acestor companii vor reflecta asupra moralității acestui [sprijin indirect] pentru uciderea civililor. Nu este prea târziu să facă ceea ce trebuie.”

Pe locul doi în clasamentul contribuabililor străini se află companiile germane, care au plătit Rusiei 693 de milioane de dolari, urmate de cele austriece, cu contribuții de 579 de milioane de dolari.

Newsweek a menționat că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții stricte impuse de autoritățile ruse, inclusiv un „impozit de ieșire” de 15% și o reducere obligatorie de 50% la vânzarea activelor. Doar în perioada ianuarie-martie 2024, „impozitul de ieșire” a generat pentru Rusia 385 de milioane de dolari.

#taxe #companii #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”