Bani pentru Kremlin! Giganții americani plătesc taxe uriașe în Rusia, 1,2 miliarde de dolari

Companiile americane care își continuă activitatea pe piața rusă au achitat peste 1 miliard de dolari în taxe către bugetul Rusiei în 2023. Potrivit publicației Newsweek, citând datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), suma totală a impozitelor pe profit plătite de aceste companii a fost de 1,2 miliarde de dolari.

În 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, valoarea taxelor plătite de companiile americane în Rusia a fost de 915,7 milioane de dolari, deși veniturile erau mai mari – 50 de miliarde de dolari, comparativ cu 30,5 miliarde de dolari în 2023. Astfel, în 2023, Statele Unite au devenit cel mai mare plătitor străin de taxe către bugetul Rusiei.

Printre cele mai mari companii americane care contribuie la bugetul Rusiei se numără:

Philip Morris – 220 milioane dolari,

PepsiCo – 135 milioane dolari,

Mars – 99 milioane dolari,

Procter & Gamble – 67 milioane dolari,

Mondelez – 62 milioane dolari,

Citigroup – 53 milioane dolari,

Cargill – 50 milioane dolari,

Johnson & Johnson – 42 milioane dolari,

Coca-Cola Hellenic – 34 milioane dolari,

Weatherford – 32 milioane dolari.

Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a criticat dur companiile care au decis să-și continue activitatea în Rusia. Într-o declarație pentru Newsweek, el a numit aceste acțiuni imorale:
„Este absolut rușinos că aceste companii americane au ales să rămână în Rusia, subvenționând războiul barbar al lui Putin în Ucraina. Sper că acționarii acestor companii vor reflecta asupra moralității acestui [sprijin indirect] pentru uciderea civililor. Nu este prea târziu să facă ceea ce trebuie.”

Pe locul doi în clasamentul contribuabililor străini se află companiile germane, care au plătit Rusiei 693 de milioane de dolari, urmate de cele austriece, cu contribuții de 579 de milioane de dolari.

Newsweek a menționat că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții stricte impuse de autoritățile ruse, inclusiv un „impozit de ieșire” de 15% și o reducere obligatorie de 50% la vânzarea activelor. Doar în perioada ianuarie-martie 2024, „impozitul de ieșire” a generat pentru Rusia 385 de milioane de dolari.

#taxe #companii #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din comitatul Cheongsong, aflat în sud-estul Coreei de Sud și renumit pentru merele sale de calitate superioară, se tem că modul lor de viață ar putea fi distrus de un val de importuri ieftine din Statele Unite. Merele din Cheongsong sunt considerate o delicatesă națională, oferite adesea în cutii elegante cu ocazia sărbătorilor, scrie Reuters.

Îngrijorările agricultorilor s-au accentuat după ce ministrul sud-coreean al comerțului a sugerat, săptămâna trecută, că Seulul ar putea face concesii în privința unor produse agricole pentru a obține eliminarea sau reducerea tarifelor impuse de SUA asupra exporturilor-cheie precum automobilele și oțelul. Deși ministrul a menționat că produsele sensibile vor fi protejate, declarația a stârnit panică în rândul fermierilor.

„Merele din SUA sunt foarte ieftine. Nu putem concura cu ele”, a declarat Shim Chun-taek, un agricultor din a treia generație, care cultivă mere de peste 20 de ani. El se teme că agricultura sud-coreeană va fi sacrificată pentru a mulțumi Washingtonul și a sprijini industria manufacturieră.

Statele Unite cer de mult timp acces mai larg pe piața sud-coreeană pentru produsele agricole, de la carne de vită la cartofi și mere. În aprilie, președintele Donald Trump a criticat tarifele ridicate impuse de Coreea de Sud și Japonia asupra orezului.

Deși Coreea de Sud este deja cel mai mare importator de carne de vită americană și al șaselea cel mai important cumpărător de produse agricole din SUA, Washingtonul acuză în continuare bariere netarifare persistente. Agenția sud-coreeană de carantină analizează încă, după mai bine de 30 de ani, solicitările privind accesul merelor americane pe piață, stârnind nemulțumirea oficialilor americani.

Eventuala deschidere a pieței ar pune o presiune suplimentară asupra fermierilor locali, deja afectați de schimbările climatice, îmbătrânirea populației rurale și incendiile de vegetație. Aceste probleme au condus la scăderea producției și la creșterea prețurilor. Banca Centrală a Coreei a indicat că prețurile la mere sunt de aproape trei ori mai mari decât media în țările OCDE.

„Este greu să justifici protecția absolută pentru un sector agricol doar pe motiv că este sensibil”, a declarat Choi Seok-young, fost negociator-șef al acordului de liber schimb cu SUA, subliniind că întârzierea procesului de carantină nu este justificabilă din punct de vedere științific.

Agricultura a devenit un punct de blocaj în negocierile comerciale dintre SUA și Coreea de Sud, mai ales în contextul în care țări precum Indonezia și Regatul Unit au acceptat recent să importe mai multe produse agricole americane.

Protestele fermierilor din Coreea de Sud s-au reaprins, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când acordul de ridicare a restricțiilor asupra cărnii de vită americane a dus la manifestații masive din cauza temerilor privind boala vacii nebune.

„Ne opunem importurilor de mere, indiferent de circumstanțe”, a declarat primărița comitatului Cheongsong, Youn Kyung-hee, avertizând că oamenii „nu vor sta cu mâinile în sân” dacă Seulul va deschide piața.