Banii pentru climă, trimiși la război: Comisia Europeană autorizează finanțarea industriei de apărare

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #finanțare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.