Banii UE au venit, dar nu în buget. Ce spune Ministerul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește crearea unei structuri unice care va gestiona proiectele strategice ale Republicii Moldova, în încercarea de a accelera investițiile mari care, în unele cazuri, rămân ani întregi la etapa de planificare.

Premierul Vasile Tofan a anunțat că noua entitate, denumită provizoriu „Moldova Project”, ar urma să preia implementarea proiectelor majore din infrastructură, sănătate, irigații, energie și transport.

„Moldova are nevoie de proiecte mari și acestea trebuie să se miște rapid, nu în decenii”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a invocat mai multe proiecte discutate de ani de zile, printre care spitalele regionale de la Bălți și Cahul, sistemele de irigații din sud, infrastructura de transport, un aeroport în nordul țării și penitenciarul modern din Chișinău, proiect început în 2013 și încă nefinalizat.

Potrivit premierului, blocajele nu sunt generate întotdeauna de lipsa finanțării, ci și de capacitatea redusă a instituțiilor de a transforma proiectele din documente în lucrări efective.

„De multe ori, problema nu este lipsa banilor, ci capacitatea slabă de implementare: responsabilități împărțite între prea multe instituții, prea puțini specialiști și proiecte care înaintează prea încet”, a explicat Tofan.

Noua structură ar urma să concentreze într-o singură echipă specialiști în inginerie, management de proiect, achiziții publice și licitații, administrarea contractelor, finanțe și drept. Aceasta ar trebui să se ocupe de pregătirea proiectelor, organizarea achizițiilor, monitorizarea lucrărilor și finalizarea investițiilor.

„Vrem o echipă mică și foarte bună”, a spus premierul.

Tofan afirmă că modelul este inspirat din experiența unor state precum Lituania, Irlanda și Muntenegru, unde capacitățile de implementare pentru proiectele majore au fost concentrate în structuri specializate.

La conducerea „Moldova Project”, Guvernul intenționează să-l propună pe Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice.

„Mircea Eșanu a demonstrat că poate moderniza o instituție și că nu evită problemele grele. Exact de asta avem nevoie la Moldova Project”, a declarat Tofan.

Premierul susține că noua structură nu ar trebui să ducă la extinderea aparatului de stat sau la creșterea cheltuielilor bugetare. Funcțiile ar urma să fie concentrate prin reorganizarea unităților de implementare existente.

„Intenția este de a economisi bani, nu de a cheltui mai mult”, a precizat șeful Executivului.

Structura finală a instituției este încă în curs de definitivare.