Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.