Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

01 Feb. 2025, 11:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2025, 11:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 15:13
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 15:13 // Au Bani //  Ursu Victor

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.