Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a devenit, în primele șapte luni ale anului 2026, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele lactate exportate de Ucraina, depășind Polonia și Germania. În perioada ianuarie–iulie, Ucraina a exportat 76,05 mii de tone de produse lactate, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni valorici, exporturile au scăzut cu 18%, până la 218,27 milioane de dolari, potrivit Asociației Producătorilor de Lapte din Ucraina.

Moldova a fost principalul cumpărător al produselor lactate ucrainene, cu importuri în valoare de 50,6 milioane de dolari. Pe următoarele locuri s-au clasat Polonia, cu 28,8 milioane de dolari, și Germania, cu 25,5 milioane de dolari. În topul celorlalte destinații s-au mai regăsit Bulgaria – 10,8 milioane de dolari, Kazahstan – 10,2 milioane, Israel – 10 milioane, SUA – 7,2 milioane, Azerbaidjan – 6,9 milioane, Lituania – 6,6 milioane și Georgia – 6,4 milioane de dolari.

Printre principalele categorii exportate de Ucraina în această perioadă s-au numărat înghețata, care a reprezentat 28% din exporturile de produse lactate, laptele și smântâna concentrate – 24%, untul – 14%, brânzeturile – 13% și cazeina – 9%.

În același timp, Ucraina a importat în primele șapte luni 47,96 mii de tone de produse lactate, în valoare de 219,27 milioane de dolari. Cantitatea importată a crescut cu 36% față de aceeași perioadă din 2025. Brânzeturile au reprezentat 59% din volumul total al importurilor de produse lactate.

Sectorul ucrainean al brânzeturilor se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare din partea importurilor, în special din Polonia, dar și cu problema livrărilor ilegale. Potrivit asociațiilor din domeniu, importurile ilegale ar reprezenta aproximativ 30% din piața brânzeturilor, ceea ce ar provoca pierderi anuale la bugetul de stat de cel puțin 730 de milioane de hrivne.

Pe fondul creșterii importurilor de brânzeturi ieftine din Europa, producătorii ucraineni au redus în unele cazuri producția. În 2025, ponderea produselor importate pe piața ucraineană a crescut de la 38% la 45%, iar în primăvara lui 2026 a depășit 50%. În același timp, producția internă de brânzeturi a scăzut cu 6%, în timp ce importurile de brânzeturi maturate au crescut cu 13%.