Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

01 Feb. 2025, 11:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2025, 11:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.