Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.