„Bătălia” falsă pentru secțiile de votare din Rusia! Câți moldoveni au mai rămas în realitate

În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se apropie, opoziția politică aduce acuzații Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu deschiderea unui număr prea mic de secții de votare în Federația Rusă. CEC indică faptul că doar două secții de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Acest număr este considerat insuficient de către Partidul Socialiștilor, care afirmă că dreptul de vot al diasporei moldovenești din Rusia este „nejustificat” limitat.

CEC își argumentează decizia de deschidere a două secții de votare în Rusia prin faptul că a primit un aviz de la MAE bazat inclusiv pe un aviz al SIS în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice.

Totuși, numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni. Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În acest context al disputelor legate de secțiile de votare din Federația Rusă, datele oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova pentru alegerile anterioare arată fluctuații semnificative în numărul alegătorilor moldoveni care au votat în Rusia. Potrivit acestor date, în anul 2010, la alegerile parlamentare, au votat 4.178 de cetățeni moldoveni în Rusia, iar în 2014 acest număr a crescut la 9.521.

În 2016, la alegerile prezidențiale, participarea a fost distribuită între două tururi: în Turul I au votat 4.583 de cetățeni, iar în Turul II numărul acestora a crescut la 8.758. La alegerile parlamentare din 2019, numărul votanților a fost de 4.525, iar la referendum, 4.221.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diasporă, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii. În România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.

Totodată, la 20 octombrie va fi utilizat în premieră votul prin corespondență. Astfel, Cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă.

#prezidentiale #alegri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.