„Bătălia” falsă pentru secțiile de votare din Rusia! Câți moldoveni au mai rămas în realitate

În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se apropie, opoziția politică aduce acuzații Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu deschiderea unui număr prea mic de secții de votare în Federația Rusă. CEC indică faptul că doar două secții de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Acest număr este considerat insuficient de către Partidul Socialiștilor, care afirmă că dreptul de vot al diasporei moldovenești din Rusia este „nejustificat” limitat.

CEC își argumentează decizia de deschidere a două secții de votare în Rusia prin faptul că a primit un aviz de la MAE bazat inclusiv pe un aviz al SIS în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice.

Totuși, numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni. Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În acest context al disputelor legate de secțiile de votare din Federația Rusă, datele oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova pentru alegerile anterioare arată fluctuații semnificative în numărul alegătorilor moldoveni care au votat în Rusia. Potrivit acestor date, în anul 2010, la alegerile parlamentare, au votat 4.178 de cetățeni moldoveni în Rusia, iar în 2014 acest număr a crescut la 9.521.

În 2016, la alegerile prezidențiale, participarea a fost distribuită între două tururi: în Turul I au votat 4.583 de cetățeni, iar în Turul II numărul acestora a crescut la 8.758. La alegerile parlamentare din 2019, numărul votanților a fost de 4.525, iar la referendum, 4.221.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diasporă, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii. În România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.

Totodată, la 20 octombrie va fi utilizat în premieră votul prin corespondență. Astfel, Cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă.

#prezidentiale #alegri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.