„Bătălia” falsă pentru secțiile de votare din Rusia! Câți moldoveni au mai rămas în realitate

În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se apropie, opoziția politică aduce acuzații Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu deschiderea unui număr prea mic de secții de votare în Federația Rusă. CEC indică faptul că doar două secții de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Acest număr este considerat insuficient de către Partidul Socialiștilor, care afirmă că dreptul de vot al diasporei moldovenești din Rusia este „nejustificat” limitat.

CEC își argumentează decizia de deschidere a două secții de votare în Rusia prin faptul că a primit un aviz de la MAE bazat inclusiv pe un aviz al SIS în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice.

Totuși, numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni. Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În acest context al disputelor legate de secțiile de votare din Federația Rusă, datele oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova pentru alegerile anterioare arată fluctuații semnificative în numărul alegătorilor moldoveni care au votat în Rusia. Potrivit acestor date, în anul 2010, la alegerile parlamentare, au votat 4.178 de cetățeni moldoveni în Rusia, iar în 2014 acest număr a crescut la 9.521.

În 2016, la alegerile prezidențiale, participarea a fost distribuită între două tururi: în Turul I au votat 4.583 de cetățeni, iar în Turul II numărul acestora a crescut la 8.758. La alegerile parlamentare din 2019, numărul votanților a fost de 4.525, iar la referendum, 4.221.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diasporă, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii. În România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.

Totodată, la 20 octombrie va fi utilizat în premieră votul prin corespondență. Astfel, Cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă.

#prezidentiale #alegri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Thrillerul „Orizont” de Marian Crișan și Anca Puiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Pelicula va putea fi vizionată sâmbătă, la ora 21:00.

Povestea relatată este despre soții Lucian și Andra, care în căutarea norocului preiau în administrare o cabană din Munții Apuseni. Afacerea pare să meargă bine, însă familia realizează că tot ce se întâmplă în jurul ei e controlat de mafia care defrișează păduri.

Din distribuție fac parte actori români renumiți, printre care Emilian Oprea, Rodica Lazăr, Dan Rădulescu, pe sticlă apare și basarabeanul Valeriu Andriuță, dar și artiști care au origini maghiare. Pelicula a fost lansată la Tallin, în noiembrie 2015, apoi nominalizată pentru mai multe premii Goppo.

„E viaţa unei familii într-o situaţie critică, ceea ce e uşor de înţeles. Eu am tot încercat să povestesc şi despre „Moara cu noroc” şi oamenilor li s-a părut interesantă revenirea asta după atâţia ani la o bucată literară clasică. (…)

Eo legătură aşa, invizibilă între nuvela asta şi mine. Nu e o legătură, de fapt, e o atracţie de mult timp. Pot să zic că chiar din liceu, când am citit prima oară „Moara cu noroc” mi-a plăcut. Mi-a plăcut partea asta de atmosferă şi de vizual. Am recitit-o şi după aia şi mi-a inspirat o atmosferă de film. (…)

Undeva între „Morgen” şi „Rocker” am revenit la „Moara cu noroc”, am revenit la carte, am regăsit cartea în biblioteca de acasă. Am citit mai multe nuvele de Slavici şi mi-am amintit ce îmi inspira şi am început să scriu. A fost, aşa, o joacă să încerc să rescriu, să îmi imaginez o familie, cu ce probleme ar avea acum, de ce ar lua o cabană în administrare, cine sunt ei, unde se întâmplă. Voiam să fie un peisaj spectaculos.

În nuvelă, peisajul e de vale, puţin spre munte. Eu am poziţionat puţin mai sus, pe munte, într-o pădure. Şi am început să scriu. A durat destul de mult, vreo doi ani. Am scris, am rescris, am revăzut de multe ori şi filmul clasic („La moara cu noroc”, de Victor Iliu – n.r.) care e o capodoperă. E incredibil filmul şi… şi asta a fost un fel de provocare, să facem ceva care să onoreze şi clasicul. Nu am dorit să facem o ecranizare, dar ne-am uitat tot timpul la filmul acela ca la o bijuterie”, povestea Marian Crișan, într-un interviu acordat pentru Agerpres.

Filmul românesc „Orizont” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.