Natalia Morari – Portret de candidat

09 Oct. 2024, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:02 // Actual //  bani.md

Fosta jurnalistă de televiziune, Natalia Morari, a fost înregistrată în calitate de candidată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în data de 24 septembrie curent. Aceasta va fi cu numărul 11 în buletinul de vot. S-a născut pe 12 ianuarie 1984 în raionul Hîncești. Nu este căsătorită și are un copil. Cunoaște limba română, rusă și engleza.

Morari a absolvit Liceul Teoretic „Gaudeamus” din municipiul Chișinău, iar ulterior, din 2002 și până în 2007, candidata și-a făcut studiile la Universitatea de Stat „Mihai Lomonosov” din Moscova.

Cariera de jurnalistă la Chișinău, Natalia Morari și-a început-o după ce a fost expulzată din Rusia, din cauza unor investigații denigratoare la adresa Kremlin-ului. În Moldova, a lucrat la postul de televiziune Publika, iar ulterior a devenit moderatoarea unor emisiuni politice la postul TV7, post deținut de omul de afaceri Chiril Lucinschi, cu care de altfel se afla într-o relație. În anul 2017, TV7 se transformă în TV8, iar președinta Consiliului de Administrare devine Morari. A avut și propria emisiune de autor „Politica Nataliei Morari”, fiind difuzată până în septembrie 2021. A avut și o colaborare cu Europa Liberă, din 2009 și până în 2021. A plecat cu scandal de la TV8, după ce s-a aflat despre relația sa cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care și până în prezent se ascunde de justiția din țara noastră. Cei doi au împreună un copil. Pe vremea când Platon se afla în pușcărie, Morari a făcut cu acesta un interviu, în Penitenciarul nr. 13, iar ulterior l-a chemat și în studioul televiziunii, după ce a fost eliberat din detenție înainte de termen.

De-a lungul anilor, Natalia Morari a fost o susținătoare a guvernării PAS, însă după ce a fost dată afară de la TV8, aceasta a început să critice dur actuala putere. În primăvara anului curent, Morari și-a anunțat intenția de a candida independent la alegerile prezidențiale. A mai spus că vrea să-și înființeze un partid și că are planuri politice nu doar pentru scrutinul din 20 octombrie curent.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2023, Morari a obținut un venit de peste 84.000 de lei de la firma „Media Sapiens SRL” și 36.000 de euro drept donație pentru întreținerea copilului minor. La fel, fosta jurnalistă a indicat venituri de peste 21.000 de lei de la cinci SRL-uri. Candidata deține și un imobil de 176,8 m.p. dobândit în 2021. Nu a indicat valoarea bunului. Potrivit declarației de avere, Natalia Morari a cumpărat în 2024 un automobil de lux, fabricat în 2023. Este vorba de Mercedes-Benz GLC-300 D 4MATIC. Nu a indicat prețul mașinii, însă potrivit site-urilor specializate, ar costa aproximativ 60.000 de euro.

În aceeași declarație, Morari indică că are o geantă Chanel, dobândită în 2021, la prețul de 10.200 de dolari, un ceas Chanel, dobândit în 2013, cu 8.000 de dolari și un ceas Rolex, dobândit în 2010, cu 7.000 de dolari. Are cinci conturi bancare și două credite, unul în lei, iar altul în euro, scadente în 2025 și 2034. Din vânzarea unui bitcoin, Morari a cumpărat în 2022 un bitcoin cu 11.238 de dolari, iar altul, două luni mai târziu în același an, cu 5.000 de dolari.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.