Natalia Morari - Portret de candidat

Fosta jurnalistă de televiziune, Natalia Morari, a fost înregistrată în calitate de candidată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în data de 24 septembrie curent. Aceasta va fi cu numărul 11 în buletinul de vot. S-a născut pe 12 ianuarie 1984 în raionul Hîncești. Nu este căsătorită și are un copil. Cunoaște limba română, rusă și engleza.

Morari a absolvit Liceul Teoretic „Gaudeamus” din municipiul Chișinău, iar ulterior, din 2002 și până în 2007, candidata și-a făcut studiile la Universitatea de Stat „Mihai Lomonosov” din Moscova.

Cariera de jurnalistă la Chișinău, Natalia Morari și-a început-o după ce a fost expulzată din Rusia, din cauza unor investigații denigratoare la adresa Kremlin-ului. În Moldova, a lucrat la postul de televiziune Publika, iar ulterior a devenit moderatoarea unor emisiuni politice la postul TV7, post deținut de omul de afaceri Chiril Lucinschi, cu care de altfel se afla într-o relație. În anul 2017, TV7 se transformă în TV8, iar președinta Consiliului de Administrare devine Morari. A avut și propria emisiune de autor „Politica Nataliei Morari”, fiind difuzată până în septembrie 2021. A avut și o colaborare cu Europa Liberă, din 2009 și până în 2021. A plecat cu scandal de la TV8, după ce s-a aflat despre relația sa cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care și până în prezent se ascunde de justiția din țara noastră. Cei doi au împreună un copil. Pe vremea când Platon se afla în pușcărie, Morari a făcut cu acesta un interviu, în Penitenciarul nr. 13, iar ulterior l-a chemat și în studioul televiziunii, după ce a fost eliberat din detenție înainte de termen.

De-a lungul anilor, Natalia Morari a fost o susținătoare a guvernării PAS, însă după ce a fost dată afară de la TV8, aceasta a început să critice dur actuala putere. În primăvara anului curent, Morari și-a anunțat intenția de a candida independent la alegerile prezidențiale. A mai spus că vrea să-și înființeze un partid și că are planuri politice nu doar pentru scrutinul din 20 octombrie curent.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2023, Morari a obținut un venit de peste 84.000 de lei de la firma „Media Sapiens SRL” și 36.000 de euro drept donație pentru întreținerea copilului minor. La fel, fosta jurnalistă a indicat venituri de peste 21.000 de lei de la cinci SRL-uri. Candidata deține și un imobil de 176,8 m.p. dobândit în 2021. Nu a indicat valoarea bunului. Potrivit declarației de avere, Natalia Morari a cumpărat în 2024 un automobil de lux, fabricat în 2023. Este vorba de Mercedes-Benz GLC-300 D 4MATIC. Nu a indicat prețul mașinii, însă potrivit site-urilor specializate, ar costa aproximativ 60.000 de euro.

În aceeași declarație, Morari indică că are o geantă Chanel, dobândită în 2021, la prețul de 10.200 de dolari, un ceas Chanel, dobândit în 2013, cu 8.000 de dolari și un ceas Rolex, dobândit în 2010, cu 7.000 de dolari. Are cinci conturi bancare și două credite, unul în lei, iar altul în euro, scadente în 2025 și 2034. Din vânzarea unui bitcoin, Morari a cumpărat în 2022 un bitcoin cu 11.238 de dolari, iar altul, două luni mai târziu în același an, cu 5.000 de dolari.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#candidat independent #alegeri prezidentiale #natalia morari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.