Poziția Sofiei în ceea ce privește războiul din Ucraina, dotarea armatei și achiziția de noi arme ridică multe semne de întrebare, dar și îngrijorări cu privire la capacitatea celor aflați în prezent la putere la Sofia de a înțelege gravitatea, profunzimea și riscurile pe care le presupune schimbarea geopoliticii, scrie agenția bulgară Mediapool, citată de ziare.com.
Autoritățile de la București sunt conștiente de riscurile pe care le presupune dorința Moscovei de a împinge în afară prezența occidentală de la Marea Neagră, dar și de dorința Rusiei de a o transforma într-o „mare închisă”, notează Mediapool.
„ La începutul acestui an pe Aeroportul Otopeni de lângă Bucureşti, a aterizat prima aeronavă din Sistemul de avertizare timpurie şi control al spaţiului aerian al NATO, iar până la sfârșitul acestei luni, în România vor fi în total trei astfel de aeronave . O prezență militară serioasă există, de asemenea, în zona celui mai mare port românesc de la Constanța, care este unul dintre cele mai mari din Europa, iar portul își crește constant capacitatea și serviciile pe care le oferă”, mai remarcă Mediapool, explicând că ”aceste acțiuni vizează întărirea poziției de apărare a Alianței în regiunea Mării Negre”. Spre deosebire de Bulgaria, țările vecine Turcia, Grecia și România ”au transformat cu succes” parteneriatul cu SUA ”într-un atu serios pentru înarmarea propriilor armate și îşi cresc influența în regiune”, mai constată Mediapool.
Glen Grant, fost ofiţer britanic care a lucrat ca instructor militar şi consultant pentru Ucraina şi Bulgaria, a declarat că Marea Neagră este un punct slab în special pentru flancul estic al NATO.
„Nu există NATO pe acel flanc din cauza slăbiciunii Bulgariei şi României şi a intransigenţei Turciei”, a spus el. „Din această cauză, nu ai o prezenţă NATO în Marea Neagră”, a explicat britanicul.
Rezervele Sofiei
Bulgaria are rezerve substanțiale de arme din era sovietică, are o industrie de armament înfloritoare așa că la prima vedere, ar putea fi un aliat cheie al Ucrainei, care are nevoie de toate armele disponibile pentru a face față războiului provocat de invazia Rusiei.
Numai că în acest moment Parlamentul de la Sofia este dizolvat, în așteptarea alegerilor generale anticipate din 2 aprilie, al cincilea vot în ultimii doi ani. Iar guvernul interimar, numit de președintele Rumen Radev, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, refuză să ofere Ucrainei arme letale.
Pe 21 martie, președintele Radev, fost pilot al forțelor aeriene, a anunțat că Bulgaria nu se alătură statelor UE care s-au angajat să furnizeze Ucrainei cel puțin 1 milion de obuze de artilerie.
„Bulgaria nu sprijină și nu face parte din această inițiativă”, a spus Radev. „Țara noastră va sprijini eforturile diplomatice europene de restabilire a păcii”.
Radev a adăugat că Bulgaria nu va furniza Ucrainei nici avioane de luptă, sisteme de apărare antirachetă sau tancuri, atâta timp cât la Sofia este un guvern interimar.
Radev, împreună cu Dimitar Stoianov, ministrul interimar al Apărării, argumentau recent că Bulgaria nu-și poate permite să trimită în Ucraina tancuri și avioane din epoca sovietică sau sisteme de apărare antiaeriană S-300, pentru că are nevoie de ele pentru propria apărare.
Mulți analiști atrag atenția că argumentul nu este foarte serios și reamintesc de oferta Washington-ului: Statele Unite îndeamnă aliații europeni din NATO să doneze Ucrainei armamentul vechi sovietic, promițând să-l înlocuiască, la prețuri preferențiale, cu arme moderne.
Spre deosebire de Bulgaria, Slovacia și Grecia profită de această ofertă. Avantajele sunt evidente. Pe 22 martie, ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a anunțat că Statele Unite s-au oferit să vândă Slovaciei 12 elicoptere noi Bell AH-1Z Viper la o treime din prețul de piață, după ce Bratislava a trimis în Ucraina, avioanele sale de luptă MiG-29, pe care nu le mai folosea.
Bulgaria ar trebuie să își modernizeze urgent forțele armate, susține Atanas Zaprianov, fost ministru adjunct al Apărării, pentru că mare parte a armamentului de care dispune este învechit și trebuie oricum casat.
„Vă garantez că peste cinci ani se va spune că acest fier vechi este inutil”, a declarat Zaprianov într-un interviu pentru redacția bulgară a Europei Libere.
Dacă Bulgaria ar dona Ucrainei sistemul său S-300, ar primi nu numai finanțare pentru arme mai moderne, ci și protecție pentru spațiul său aerian prin sistemele de rachete Patriot în cadrul misiunii de protecție aeriană a NATO, așa cum cum s-a întâmplat cu Slovacia, a mai spus Zaprianov. În plus, sistemele vechi S-300 pe care se bazează acum Bulgaria vor fi scoase din uz în doi sau trei ani, a spune Zaprianov. Avioanele MiG care i-au mai rămas, 4 sau 5, ar putea fi casate chiar până la sfârșitul acestui an.
În Parlement, opoziția la orice ajutor militar pentru Ucraina este condusă de Partidul Socialist (BSP) și de partidului de extremă dreapta „Renașterea”. Nici măcar guvernul pro-occidental condus de Kiril Petkov, în funcție între decembrie 2021- iulie 2022, nu a reușit să depășească acest obstacol.
