Bătălia titanilor! Cine sunt principalii donatori ai campaniei electorale din SUA

Mai mult de 15 miliarde de dolari au fost cheltuiţi prin diverse canale în această campanie prezidenţială americană, în special de către miliardarii americani.

Iar în ceea ce priveşte numărul de miliardari, Kalama Harris a fost câştigătoarea clară. Candidatul democrat a primit sprijin financiar din partea a cel puţin 81 dintre aceştia, faţă de doar 50 pentru Donald Trump.

Chiar şi aşa, banii veniți de la miliardari au o pondere mai mare în campania republicană, cu aproximativ o treime din donaţiile colectate, comparativ cu 6% pentru democraţi.

De partea republicanilor se află, desigur, Elon Musk, care este deosebit de implicat în obţinerea realegerii fostului preşedinte. El a donat deja aproape 120 de milioane de dolari, deşi a precizat că acesta este doar începutul. Musk are promisă și o funcție în viitorul cabinet Trump.

Dar cel mai generos până acum este Tim Mellon, moştenitorul unei familii de bancheri, care a pus pe masă 150 de milioane de dolari pentru a-l susţine pe Donald Trump. Împreună, Musk și Melon au dat 270 de milioane de dolari.

Citeste toate stirile despre Alegeri prezidentiale in SUA

Cât despre Kamala Harris, 50 de milioane de dolari au fost donaţi de Bill Gates. Fondatorul Microsoft şi-a justificat decizia vorbind despre un scrutin de o importanţă fără precedent. Tot în domeniul tehnologiei, co-fondatorul Facebook, Dustin Moskovitz, a donat 38 de milioane de dolari.

Michael Bloomberg, mogul media şi fost primar al New York-ului, a donat 50 de milioane de dolari.

Google, cel mai mare cec pentru democraţi
Dacă ne uităm la diversele sectoare ale economiei americane, vedem că industria aeriană votează masiv în favoarea lui Donald Trump. American Airlines, United, Delta şi Southwest au făcut donaţii. La fel a făcut şi producătorul Boeing.

Mari retaileri precum Walmart şi Costco sunt, de asemenea, de partea lui Trump.

În schimb, firmele din domeniul tehnologiei și miliardarii care le conduc sunt foarte prezente în familia Harris. Microsoft, Apple, Nvidia, Adobe, Amazon, Facebook, Oracle – cele mai mari firme din Sillicon Valley – au semnat toate cecuri. Cel mai mare este cel al Google, care a donat peste un milion de dolari democraţilor.

Sumele implicate sunt uluitoare şi par nelimitate. În timp ce persoanele fizice pot dona doar 3.300 de dolari pe an direct pentru campania unui candidat, pot fi utilizate alte canale, cum ar fi PAC (comitetele de acţiune politică).

Acestea sunt organizaţii private, independente, care acţionează oficial în numele unui candidat şi permit donaţii de până la 5.000 de dolari de persoană. Apoi există super PAC-urile, care nu au legături oficiale cu candidaţii, dar acţionează în numele acestora. Şi aici nu există limite, de unde şi sumele exorbitante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haris #campanie #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”