Preşedintele Consiliului European denunță decizia Belarus de a-și suspenda participarea la Parteneriatul Estic

29 Iun. 2021, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Iun. 2021, 09:39 // Actual //  MD Bani

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie, informează AFP, citează Agerpres.

„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a denunţat la rândul său o „răzbunare” a Minskului împotriva europenilor, ceea ce atestă „slăbiciunea” şi „orbirea” preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Belarusul a anunţat luni că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia Minskului fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.

”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat, anunţând şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.

La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.

În plus, noua serie de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.

UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă.

17 Apr. 2026, 12:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 12:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat un profit de peste 1,15 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere față de perioada similară a anului trecut, când câștigul era de aproximativ 1,04 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare contribuție la profit a fost generată de băncile mari din sistem, în special Moldova Agroindbank, care a raportat un profit de circa 448,7 milioane de lei, și Moldindconbank, cu aproximativ 386,8 milioane de lei. De asemenea, Victoriabank a înregistrat un profit de peste 136,9 milioane de lei, iar OTP Bankcu peste 110,4 milioane de lei.

Creșterea profitului a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 3 miliarde de lei la nivelul întregului sector, dar și de veniturile din comisioane și diferențe de curs valutar aproape 500 milioane de lei.

În același timp, băncile au suportat cheltuieli importante cu dobânzile, în valoare de peste 829 milioane de lei, precum și costuri administrative și de personal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!