BERD avertizează: Moldova, printre cele mai lovite economii de criza din Orientul Mijlociu

Republica Moldova se numără printre cele mai afectate economii de conflictul din Orientul Mijlociu, iar cifrele arată cât de vulnerabilă este țara la șocurile externe, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit ultimului raport din martie (Regional Economic Update), Moldova intră în lista statelor cel mai puternic lovite de scumpirea energiei, alături de țări precum Liban, Iordania sau Ucraina.

„Conflictul arată cât de rapid se pot propaga șocurile geopolitice prin piețele de energie, lanțurile de aprovizionare și condițiile financiare”, a declarat economista-șefă a BERD, Beata Javorcik.

Datele din raport conturează o realitate clară: Republica Moldova depinde masiv de importuri. Doar pe partea de energie, deficitul este semnificativ – importurile de petrol „trag în jos” economia cu aproximativ 4,4% din PIB, iar cele de gaze cu încă 2,5% din PIB. Cu alte cuvinte, orice creștere de preț pe piețele internaționale se simte imediat în economie și în facturile oamenilor.

Nici agricultura nu este ferită. Moldova importă îngrășăminte în valoare de circa 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că scumpirile globale din acest sector ajung direct la fermieri și, ulterior, în prețul alimentelor.

Pe de altă parte, unele efecte sunt mai reduse: legăturile comerciale cu țările din Golf sunt relativ mici (aproximativ 0,4% din PIB), iar remitențele din această regiune reprezintă circa 1,4% din PIB, deci impactul pe aceste canale este limitat.

Problema mare rămâne însă capacitatea redusă de reacție a statului. Datoria externă a Republicii Moldova este de aproximativ 57,6% din PIB, ceea ce limitează spațiul de manevră al autorităților în fața unei crize. În același timp, indicele total de impact calculat de BERD este de 8,8 puncte, semn că Moldova se află în zona de risc ridicat.

BERD avertizează că, dacă petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă mai lungă, economia globală ar putea pierde cel puțin 0,4 puncte procentuale din creștere, iar inflația ar putea crește cu peste 1,5 puncte procentuale. În același scenariu, și prognoza de creștere pentru țările din regiune ar putea fi redusă cu până la 0,4 puncte procentuale.

„Efectele conflictului sunt susceptibile să persiste chiar și după încheierea ostilităților”, mai avertizează instituția.

Anterior, BERD a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2026 cu 0,8 puncte procentuale – de la 3,8% la 3%. În același timp, pentru anul 2027, experții BERD estimau o creștere a PIB-ului Moldovei de 3,5%. Aceste date au fost prezentate în raportul regional al BERD din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Orientul Mijlociu #criza energetica #petrol #razboi #PIB #Economia Moldovei #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.