BERD avertizează: Moldova, printre cele mai lovite economii de criza din Orientul Mijlociu

27 Mart. 2026, 08:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Mart. 2026, 08:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se numără printre cele mai afectate economii de conflictul din Orientul Mijlociu, iar cifrele arată cât de vulnerabilă este țara la șocurile externe, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit ultimului raport din martie (Regional Economic Update), Moldova intră în lista statelor cel mai puternic lovite de scumpirea energiei, alături de țări precum Liban, Iordania sau Ucraina.

„Conflictul arată cât de rapid se pot propaga șocurile geopolitice prin piețele de energie, lanțurile de aprovizionare și condițiile financiare”, a declarat economista-șefă a BERD, Beata Javorcik.

Datele din raport conturează o realitate clară: Republica Moldova depinde masiv de importuri. Doar pe partea de energie, deficitul este semnificativ – importurile de petrol „trag în jos” economia cu aproximativ 4,4% din PIB, iar cele de gaze cu încă 2,5% din PIB. Cu alte cuvinte, orice creștere de preț pe piețele internaționale se simte imediat în economie și în facturile oamenilor.

Nici agricultura nu este ferită. Moldova importă îngrășăminte în valoare de circa 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că scumpirile globale din acest sector ajung direct la fermieri și, ulterior, în prețul alimentelor.

Pe de altă parte, unele efecte sunt mai reduse: legăturile comerciale cu țările din Golf sunt relativ mici (aproximativ 0,4% din PIB), iar remitențele din această regiune reprezintă circa 1,4% din PIB, deci impactul pe aceste canale este limitat.

Problema mare rămâne însă capacitatea redusă de reacție a statului. Datoria externă a Republicii Moldova este de aproximativ 57,6% din PIB, ceea ce limitează spațiul de manevră al autorităților în fața unei crize. În același timp, indicele total de impact calculat de BERD este de 8,8 puncte, semn că Moldova se află în zona de risc ridicat.

BERD avertizează că, dacă petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă mai lungă, economia globală ar putea pierde cel puțin 0,4 puncte procentuale din creștere, iar inflația ar putea crește cu peste 1,5 puncte procentuale. În același scenariu, și prognoza de creștere pentru țările din regiune ar putea fi redusă cu până la 0,4 puncte procentuale.

„Efectele conflictului sunt susceptibile să persiste chiar și după încheierea ostilităților”, mai avertizează instituția.

Anterior, BERD a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2026 cu 0,8 puncte procentuale – de la 3,8% la 3%. În același timp, pentru anul 2027, experții BERD estimau o creștere a PIB-ului Moldovei de 3,5%. Aceste date au fost prezentate în raportul regional al BERD din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.