Industria petrolieră americană şi republicanii îi cer lui Kamala Harris să îşi clarifice politica energetică şi climatică, în timp ce candidata democrată încearcă să îşi mulţumească baza progresistă fără a îndepărta alegătorii din zonele de şist, precum Pennsylvania, un stat crucial, scrie FT.
Joi, vicepreşedintele a declarat că nu mai susţine interzicerea fracturării, tehnologia care a declanşat revoluţia şisturilor bituminoase. Însă revenirea lui Harris nu a potolit atacurile lui Donald Trump sau ale executivilor americani, care susţin că ea ar afecta sectorul de petrol şi gaze al ţării.
Şefii celor mai mari două grupuri de lobby petroliere din SUA au declarat că candidata democrată trebuie să spună, de asemenea, dacă va menţine sau va pune capăt unei pauze în ceea ce priveşte aprobările federale pentru noi fabrici de gaze naturale lichefiate şi dacă va sprijini restricţiile privind forajul impuse de administraţia Biden.
„Pe baza a ceea ce ştim despre poziţiile sale anterioare, proiectele de lege pe care le-a sponsorizat şi declaraţiile sale anterioare, a adoptat o poziţie destul de agresivă împotriva energiei şi a industriei petrolului şi gazelor”, a declarat Anne Bradbury, şefa Consiliului american de explorare şi producţie.
„Acestea sunt întrebări politice semnificative şi majore care au un impact asupra fiecărei familii şi întreprinderi americane şi pe care alegătorii merită să le înţeleagă mai bine atunci când vor face alegerea în noiembrie”, a spus ea.
Mike Sommers, director executiv al American Petroleum Institute, cel mai puternic grup de lobby al Big Oil, a declarat că Harris ar trebui să spună dacă va rămâne la politicile administraţiei Biden, care au declanşat „un atac de reglementare cum această industrie nu a mai văzut niciodată”.
Trump, candidatul republican, a acuzat-o pe Harris că plănuieşte un „război împotriva energiei americane” şi a acuzat-o în mod repetat pe ea şi pe preşedintele Joe Biden pentru costurile ridicate ale combustibilului din ultimii ani.
Joi, el a promis să elimine politicile administraţiei Biden care „denaturează pieţele energetice”. Fostul preşedinte a calificat schimbările climatice drept o păcăleală, iar consilierii săi au declarat că va elimina legislaţia privind schimbările climatice semnată de Biden, Inflation Reduction Act.
Dezbaterea privind politica energetică a lui Harris are loc în timp ce ea şi Trump fac curte muncitorilor cu gulere albastre din Pennsylvania, un mare producător de gaze de şist care are 72 000 de angajaţi – un grup de vot potenţial decisiv într-un stat în care Biden a câştigat la limită în 2020.
Harris a declarat în 2019 că susţine interzicerea fracturării, dar joi a declarat pentru CNN că a renunţat la această poziţie şi că SUA ar putea avea „o economie prosperă bazată pe energie curată fără a interzice fracturarea”.
Producţia americană de petrol şi gaze a atins un nivel record sub conducerea lui Biden, chiar dacă capacitatea de energie curată s-a extins rapid.
Dar în special directorii din sectorul gazelor au fost alarmaţi de o pauză federală în construirea de noi fabrici de export de GNL, care aprovizionează clienţi din Europa până în Asia, afirmând că această politică va împiedica continuarea producţiei de şist din SUA.
Toby Rice, directorul general al EQT din Pennsylvania, cel mai mare producător de gaze naturale din SUA, a declarat că Harris ar trebui să ridice restricţiile, care, potrivit lui, ar compromite securitatea energetică.
„Ignorând pentru o secundă declaraţia ei anti-fracking de acum patru ani, putem vorbi despre recenta pauză LNG care a fost pusă în aplicare în acest an?”, a spus el. „Aceasta este o politică care a primit critici masive din toate părţile – aliaţii noştri, industria şi campionii mediului . . un pas înapoi pentru climă şi securitatea energetică americană”.
