Bloomberg: Prețul uraniului a crescut din cauza protestelor din Kazahstan, cel mai mare producător mondial

Preţul uraniului a crescut în condiţiile în care Kazahstanul, cel mai mare producător mondial de metal radioactiv, se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Autorităţile din această ţară din Asia Centrală, care produce mai mult de 40% din uraniul din întreaga lume, au întrerupt reţelele de comunicaţii şi au restricţionat călătoriile, în încercarea de a potoli protestele. Kremlinul a anunţat că Rusia şi aliaţii săi vor trimite forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică.

În aceste condiţii, cotaţia uraniului a crescut miercuri cu aproape 8%, până la 45,25 dolari pentru o livră (0,45359237 kilograme), de la o valoare de 42 de dolari înregistrată marţi, potrivit datelor furnizate de compania de analiză UxC. Turbulenţele din Kazahstan ar putea creşte dependenţa de alţi furnizori, astfel că s-au apreciat acţiunile companiilor de uraniu din America de Nord şi Australia, potrivit Agerpres.

Având în vedere faptul că Kazahstanul este cel mai mare furnizor mondial de uraniu, „este ca şi cum Arabia Saudită ar avea probleme cu producţia de petrol. Chiar dacă în prezent nu există lipsuri în aprovizionare, există posibilitatea de a apărea o criză de aprovizionare şi asta influenţează acum tranzacţiile”, comentează preşedintele firmei UxC LLC, Jonathan Hinze.

Preţul uraniului este în creştere încă din luna septembrie a anului trecut, cotaţiile înregistrând un avans de 24% în ultimele luni în condiţiile în care investitorii mizează pe faptul că energia nucleară va cunoaşte o relansare pe măsură ce guvernele renunţă la combustibilii fosili.

Chiar dacă preţurile la bursă au crescut, pe fondul turbulenţelor din Kazahstan, nu există o criză imediată de uraniu sau închiderea unor centrale nucleare. Spre deosebire de termocentralele care funcţionează pe petrol sau gaze naturale, centralele atomice pot continua să funcţioneze chiar dacă întârzie livrarea combustibilului pentru că multe au stocuri pentru mai mulţi ani.

În plus, cel puţin o parte din operaţiunile miniere din Kazahstan se derulează în continuare. De exemplu, activitatea firmei Katco, un joint venture între NAC Kazatomprom JSC şi grupul francez Orano SA, nu este suspendată la acest moment iar mina de uraniu este la mare distanţă de zonele unde au loc proteste, a precizat un purtător de cuvânt de la Orano.

#uraniu #produc'ie #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.