BNM: Frauda bancară, transformată în instrument politic și utilizată pentru dezorientarea publicului

Subiectul fraudei bancare de acum șapte ani este folosit drept un instrument politic și, mai mult, acesta ar fi utilizat în scopul dezorientării publicului. O asemenea apreciere a situației este văzută în cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

Prin intermediul unui comunicat de presă, Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat despre faptul că „constată că recuperarea banilor de pe urma fraudei bancare – un subiect atât de sensibil pentru întreaga societate – se transformă într-un instrument de scoatere în evidență a imaginii unor politicieni și reflectă o acțiune de dezorientare a publicului.”

În acest sens, BNM încurajează faptele și contribuțiile reale (dar nu declarative) care să aducă o finalizare de succes cât mai rapidă a anchetei și recuperarea mijloacelor financiare sustrase.

Demersul avocaților cetățeanului Ilan Șor adresat inclusiv BNM poate fi înaintat în cadrul procedurilor judiciare deja demarate. Aceasta deoarece prin sentința Judecătoriei Chișinău din 21.06.2017 Șor Ilan Miron a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin.(4) (cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere) și art. 243 alin. (3) lit.b) (spălarea banilor în proporții deosebit de mari) din Codul Penal și, corespunzător, instanța de judecată a stabilit că „prin infracțiunile comise de inculpat, s-a adus atingere patrimoniului Băncii de Economii SA” și că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă, BC Banca de Economii SA, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile.”

Cât privește solicitarea „compensării valorii activelor băncilor la data de 27 noiembrie 2014”, acționarii cunosc foarte bine – conform legii, creanțele față de o bancă în proces de lichidare se onorează în ordinea priorității claselor de creanțe stabilite, iar creanțele acționarilor se onorează după onorarea tuturor creanțelor creditorilor față de bancă, din activele rămase. În prezent, BC Banca de Economii S.A. achită creanțele Ministerului Finanțelor. Totodată, BNM precizează că acționarii Băncii de Economii S.A. nu au contestat actele emise de BNM și nu au înaintat cereri de compensare a valorii activelor deținute, se scrie în comunicatul Băncii Naționale a Moldovei.

#jaful secolului #Grauda bancară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.