BNM și BNR lansează „Școala finanțelor moderne” în România pentru masteranzii economiști din Republica Moldova

Banca Națională a Moldovei (BNM) organizează, în perioada 7-14 iulie 2023, un concurs pentru selectarea participanților la „Școala finanțelor moderne”, destinată în prima ediție masteranzilor specializați în finanțe de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM). Acest proiect de anvergură, inițiat în colaborare cu Banca Națională a României alături de ASE București, va oferi tinerilor o experiență de studiu și comunicare inedite timp de o săptămână, în perioada 22-30 iulie anul curent.

Programul va lua startul la Chișinău cu o întrevedere a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, și se va desfășura la București, România, împreună cu un program cultural prevăzut în orașele Iași, Brașov, Suceava și Sinaia.

Participanții la „Școala finanțelor moderne” vor avea un prilej unic să audieze într-un asemenea format prelegeri susținute de experți de la Banca Națională a României în colaborare cu ASE din București și să ia parte la întâlniri cu personalități din domeniul financiar-bancar din România, în mod special cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. La final, masteranzii vor primi un certificat semnat de guvernatorii BNM și BNR, precum și de rectorii ASE București și ASEM.

Participarea studenților din Republica Moldova la „Școala finanțelor moderne” este susținută parțial de Programul USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova” (MISRA), care sprijină eforturile BNM în accelerarea reformelor în sectorul financiar, sporirea nivelului de educație și incluziune financiară.

„Școala finanțelor moderne” va fi organizată de două ori pe an – în a doua jumătate a lunilor iulie și septembrie, în România, în bază de concurs. Criteriile de se selecție a participanților sunt descrise în Procedura privind organizarea concursului pentru participarea la programul „Școala finanțelor moderne”.

Prin lansarea acestui proiect, organizatorii își propun să intensifice eforturile de sprijinire a procesului de formare profesională a tineretului studios din Republica Moldova, care să contribuie ulterior atât la fortificarea breslei de economiști, cât și la incluziunea financiară a cetățenilor Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BNR #scoala #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.