Bolea și Recean au cedat, dar nu de tot! Slusari aruncă zarurile: Au tergiversat discuțiile din noiembrie anul trecut

27 Feb. 2024, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2024, 16:48 // Actual //  bani.md

În urma discuțiilor cu premierul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, Alexandr Slusari de la Forța Fermierilor a remarcat un progres modest în soluționarea problemelor fermierilor, Slusari a subliniat că încă sunt multe aspecte nerezolvate.

„Nu pot spune că sunt deocamdată tare mulțumit de rezultate. Dar totuși în câteva zile a fost lansat acest mecanism cu creditul garantat pentru circulante până la 500 mii lei și acum discutăm următorul produs de creditare garantată pe durata mai lungă și cu plafonul până la 2 milioane de lei. Căutăm soluții pe celelalte subiecte. Adică, există mișcare modestă și apare și mică speranță la agricultori”, a declarat Slusari.

În ciuda acestui progres, reprezentantul fermierilor a exprimat indignare față de întârzierile în abordarea problemelor fermierilor, remarcând faptul că multe dintre aceste subiecte ar fi trebuit discutate cu mult timp înainte.

„De ce nu era posibil ca aceste subiecte să fie discutate cel puțin în noiembrie 2023, până la sau măcar imediat după ce fermierii au ajuns cu tehnică agricolă în centrul capitalei? Căci agricultori ar fi fost salvați de executare și faliment! De faptul că noi am bătut alarma din august 2022 nici nu vreau să vorbesc. Cine va răspunde pentru întârzieri enorme cu acțiuni?”, a adăugat Slusari.

Alexandru Slusari, liderul Asociației „Forța Fermierilor”, a făcut apel către Guvern pentru alocarea a 400 de milioane de lei în viitorul apropiat, pentru a ajuta agricultorii să facă față pierderilor suferite. Slusari a subliniat că este necesară transparența în ceea ce privește distribuirea ajutoarelor și a cerut publicarea listelor cu subvențiile acordate.

Potrivit liderului asociației, agricultorii care se ocupă exclusiv de grâu și porumb se confruntă cu un prejudiciu estimat la aproximativ 6 miliarde de lei. Cu toate acestea, în urma unor calcule recente, se estimează că, luând în considerare toate erorile posibile, suma se va reduce la doar 4,5 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!