Inflația a speriat BNM! Lupușor: Dobânda a urcat prea târziu și prea agresiv

Decizia Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a majora rata de bază de la 5% la 6,5% este justificată economic, însă a fost aplicată prea târziu și insuficient susținută prin comunicare publică, a explicat economistul Adrian Lupușor, directorul Expert – Grup.

Potrivit expertului, majorarea ratei de bază are o logică clară, prevenirea spiralei inflaționiste prin temperarea așteptărilor inflaționiste, într-un context marcat de șocuri externe, inclusiv criza energetică din Orientul Mijlociu. Lupușor subliniază că nivelul relativ scăzut al dobânzilor din perioada anterioară a oferit BNM spațiu de manevră pentru o astfel de intervenție.

Totuși, economistul critică faptul că eforturile de a controla așteptările inflaționiste s-au rezumat la „decizii mecanice”, fără o comunicare suficient de clară și proactivă. În opinia sa, mesaje publice ferme din partea BNM, care să explice caracterul temporar al șocurilor inflaționiste și să descurajeze reacțiile pripite ale populației și mediului de afaceri, ar fi putut reduce necesitatea unei majorări atât de mari a ratei de bază.

Lupușor mai atrage atenția că decizia a venit cu întârziere, la circa două luni de la declanșarea crizei energetice, perioadă în care riscurile inflaționiste erau deja evidente. „Am pierdut cel puțin o lună”, susține expertul, care consideră că o intervenție mai rapidă și mai bine calibrată ar fi fost mai eficientă.

În ceea ce privește efectele, economistul anticipează o creștere imediată a dobânzilor la valorile mobiliare de stat, ceea ce va face mai costisitoare finanțarea deficitului bugetar. De asemenea, ratele la credite ar urma să crească în următoarele trimestre, afectând atât populația, cât și mediul de afaceri.

Pe lângă aceste critici, Lupușor formulează și o serie de recomandări pentru BNM. El insistă asupra necesității unei comunicări mai eficiente, a unor decizii mai rapide în context de criză, dar și a unei investiții mai consistente în cercetarea economică fundamentală. Totodată, expertul cere mai multă transparență în procesul decizional al Comitetului Executiv al BNM, inclusiv publicarea detaliată a discuțiilor și argumentelor care stau la baza deciziilor de politică monetară.

În concluzie, deși susține rațiunea majorării ratei de bază, economistul avertizează că fără o comunicare adecvată și o reacție mai promptă, eficiența acestor măsuri riscă să fie limitată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rata #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.