Boom aerian în Moldova! Pasagerii curselor charter au umplut Aeroportul Chișinău în 2024

Republica Moldova a înregistrat recorduri istorice în domeniul transportului aerian de pasageri în 2024, an în care s-au realizat cele mai mari încasări și s-a transportat cel mai mare număr de pasageri. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a menționat, vineri, 21 martie 2025, că Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a atins cel mai mare trafic din istoria sa, depășind pragul de 4 milioane de pasageri, o creștere de 40% comparativ cu recordul anterior din 2019.

Potrivit expertului, unul dintre factorii-cheie care au impulsionat creșterea traficului aerian este dezvoltarea puternică a curselor charter. „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și continuă să crească semnificativ, spre deosebire de alte sectoare economice din Moldova, care traversează perioade dificile”, a explicat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Astfel, în 2024, traficul aerian de pasageri din Moldova a ajuns la 109% față de nivelul maxim atins în perioada sovietică, depășind recordul anterior din 2018. În total, au fost transportați aproximativ 1,56 milioane de pasageri, cel mai mare număr înregistrat din 2017 încoace, când a fost atins precedentul record absolut (1,64 milioane pasageri).

Încasările din transportul aerian de pasageri au atins și ele un nivel record în 2024, estimat la aproximativ 270 milioane USD, depășind clar cifrele din anii anteriori.

Veaceslav Ioniță a subliniat că dezvoltarea curselor charter contribuie direct la creșterea economică și este legată strâns de evoluția pozitivă a industriei turismului. În 2023, numărul pasagerilor care au utilizat zboruri charter a ajuns la aproximativ 770 de mii, în creștere spectaculoasă față de anii anteriori. Expertul preconizează că tendința pozitivă va continua și în 2025, când ar putea fi depășit inclusiv recordul absolut din 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#charter #curse #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.