Boom aerian în Moldova! Pasagerii curselor charter au umplut Aeroportul Chișinău în 2024

Republica Moldova a înregistrat recorduri istorice în domeniul transportului aerian de pasageri în 2024, an în care s-au realizat cele mai mari încasări și s-a transportat cel mai mare număr de pasageri. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a menționat, vineri, 21 martie 2025, că Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a atins cel mai mare trafic din istoria sa, depășind pragul de 4 milioane de pasageri, o creștere de 40% comparativ cu recordul anterior din 2019.

Potrivit expertului, unul dintre factorii-cheie care au impulsionat creșterea traficului aerian este dezvoltarea puternică a curselor charter. „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și continuă să crească semnificativ, spre deosebire de alte sectoare economice din Moldova, care traversează perioade dificile”, a explicat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Astfel, în 2024, traficul aerian de pasageri din Moldova a ajuns la 109% față de nivelul maxim atins în perioada sovietică, depășind recordul anterior din 2018. În total, au fost transportați aproximativ 1,56 milioane de pasageri, cel mai mare număr înregistrat din 2017 încoace, când a fost atins precedentul record absolut (1,64 milioane pasageri).

Încasările din transportul aerian de pasageri au atins și ele un nivel record în 2024, estimat la aproximativ 270 milioane USD, depășind clar cifrele din anii anteriori.

Veaceslav Ioniță a subliniat că dezvoltarea curselor charter contribuie direct la creșterea economică și este legată strâns de evoluția pozitivă a industriei turismului. În 2023, numărul pasagerilor care au utilizat zboruri charter a ajuns la aproximativ 770 de mii, în creștere spectaculoasă față de anii anteriori. Expertul preconizează că tendința pozitivă va continua și în 2025, când ar putea fi depășit inclusiv recordul absolut din 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#charter #curse #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă campanie de promovare a produselor moldovenești „Cumpăr BUN de-acasă” , pentru care a scos la licitație servicii în valoare totală de 315.000 de lei. Inițiativa vine în contextul în care, după abrogarea cotei minime obligatorii de 50% pentru produsele autohtone, statul mizează mai mult pe mobilizarea consumatorilor decât pe instrumente legislative.

Documentele de licitație arată că banii vor fi direcționați astfel:

145.000 lei pentru elaborarea unui spot video în versiuni TV și online;
25.000 lei pentru crearea a 14 vizualuri (cartoline), câte unul pentru fiecare categorie de produse;
75.000 lei pentru o campanie de distribuție plătită pe Facebook, Instagram și YouTube, cu obiective clare de impact (reach și frecvență);
70.000 lei pentru o campanie de influencer marketing, cu 10 creatori de conținut locali, fiecare având minimum 60% audiență din Republica Moldova.

Licitația urmărește realizarea unei campanii integrate de comunicare, menite să stimuleze consumul de produse agroalimentare autohtone și să consolideze brandul local.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.