Boom aerian în Moldova! Pasagerii curselor charter au umplut Aeroportul Chișinău în 2024

Republica Moldova a înregistrat recorduri istorice în domeniul transportului aerian de pasageri în 2024, an în care s-au realizat cele mai mari încasări și s-a transportat cel mai mare număr de pasageri. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a menționat, vineri, 21 martie 2025, că Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a atins cel mai mare trafic din istoria sa, depășind pragul de 4 milioane de pasageri, o creștere de 40% comparativ cu recordul anterior din 2019.

Potrivit expertului, unul dintre factorii-cheie care au impulsionat creșterea traficului aerian este dezvoltarea puternică a curselor charter. „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și continuă să crească semnificativ, spre deosebire de alte sectoare economice din Moldova, care traversează perioade dificile”, a explicat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Astfel, în 2024, traficul aerian de pasageri din Moldova a ajuns la 109% față de nivelul maxim atins în perioada sovietică, depășind recordul anterior din 2018. În total, au fost transportați aproximativ 1,56 milioane de pasageri, cel mai mare număr înregistrat din 2017 încoace, când a fost atins precedentul record absolut (1,64 milioane pasageri).

Încasările din transportul aerian de pasageri au atins și ele un nivel record în 2024, estimat la aproximativ 270 milioane USD, depășind clar cifrele din anii anteriori.

Veaceslav Ioniță a subliniat că dezvoltarea curselor charter contribuie direct la creșterea economică și este legată strâns de evoluția pozitivă a industriei turismului. În 2023, numărul pasagerilor care au utilizat zboruri charter a ajuns la aproximativ 770 de mii, în creștere spectaculoasă față de anii anteriori. Expertul preconizează că tendința pozitivă va continua și în 2025, când ar putea fi depășit inclusiv recordul absolut din 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#charter #curse #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.