Prognoza pieței muncii pentru 2025: Ce tendințe vor influența angajările în Republica Moldova

Peste 50 de antreprenori, membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), au participat la o ședință de lucru alături de reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Discuțiile s-au concentrat pe prognoza pieței muncii și analiza Barometrului oportunităților de angajare pentru anul 2025.

Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a subliniat importanța acestor date pentru mediul de afaceri, menționând că, deși gradul de ocupare a forței de muncă este în scădere, numărul mediu de angajați rămâne relativ stabil.

„Totodată, conform Inspectoratului General pentru Migrațiune, de la începutul anului 2025, 2.103 cetățeni străini au primit drept de ședere pentru muncă în Republica Moldova, iar pentru alți 1.026 acest drept a fost prelungit”, a declarat Sergiu Harea, potrivit unui comunicat al insituției camerale.

Directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, a evidențiat importanța prognozei forței de muncă, care oferă informații esențiale despre tendințele angajărilor, deficitul de personal și domeniile prioritare pentru investiții.

„Prognoza identifică activitățile economice unde se vor crea sau lichida locuri de muncă și semnalează neconcordanțele dintre cererea și oferta actuală și viitoare. De asemenea, Barometrul oportunităților de angajare evidențiază ocupațiile cu șanse mari sau reduse de angajare pentru anul în curs”, a menționat Raisa Dogaru.

Studiul prezentat, bazat pe date colectate de la 3.000 de angajatori, arată că în perioada 2024-2025 piața muncii va fi influențată de mai mulți factori:

Creșterea cererii pentru bunuri și servicii, după o perioadă de incertitudine economică.
Impactul crizei energetice de la sfârșitul anului 2024 și începutul lui 2025, care ar putea afecta planurile de expansiune ale firmelor.
Deficitul forței de muncă, mai puțin accentuat în ultima perioadă din cauza cererii reduse, dar care va deveni din nou o provocare pe măsură ce economia își revine.

În ceea ce privește competențele cerute pe piața muncii, se remarcă o tendință de creștere pentru ocupațiile ce necesită calificări înalte sau joase, în timp ce locurile de muncă pentru calificări medii sunt în scădere. Totodată, abilitățile tehnice și digitale devin tot mai importante, fiind esențiale pentru adaptarea la cerințele economiei moderne.

Discuțiile au subliniat necesitatea ca întreprinderile să adopte strategii eficiente de recrutare și să investească în formarea angajaților, iar candidații să își dezvolte competențele pentru a rămâne competitivi pe piața muncii.

#CCI a RM #dialog #piata muncii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.