Petrol rusesc, profit Indian! Cel mai bogat om, Mukesh Ambani, afacere de aproape 1 miliard de dolari cu SUA

Miliardarul indian Mukesh Ambani, cel mai bogat om din India cu o avere estimată la 95 de miliarde de dolari, și compania sa Reliance Industries au câștigat aproximativ 724 de milioane de euro din exportul de combustibil în Statele Unite, combustibil produs din petrol rusesc. Informația a fost publicată într-un raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA), care analizează fluxurile energetice internaționale.

Potrivit raportului, în perioada ianuarie 2024 – ianuarie 2025, rafinăriile Reliance au exportat combustibil în valoare de 2 miliarde de euro către SUA, dintre care 724 de milioane provin din produse rafinate pe bază de țiței rusesc.

În 2024, Reliance Industries a semnat un contract pe termen lung cu compania rusă Rosneft, estimat între 12 și 13 miliarde de dolari anual, valabil pentru o perioadă de 10 ani. În baza acestui acord, Rosneft furnizează până la 500.000 de barili de petrol pe zi către India, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din exporturile maritime ale companiei rusești. Reprezentanții Reliance au declarat că Rusia rămâne cel mai mare furnizor de petrol pentru India.

În total, Statele Unite au cheltuit 2,8 miliarde de euro pentru importul de combustibil de la șase rafinării din India și Turcia. Din această sumă, circa 1,3 miliarde de euro reprezintă produse obținute din petrol rusesc. Rafinăriile turcești au exportat combustibil în valoare de 616 milioane de euro către SUA, dintre care 545 milioane de euro au provenit din procesarea țițeiului rusesc.

Potrivit CREA, Rusia a obținut circa 750 milioane de euro venituri fiscale de pe urma exportului indirect de combustibil către SUA. Exporturile de benzină au fost evaluate la 294 milioane de euro — suficient, potrivit analiștilor, pentru a alimenta aproape fiecare automobil din statul american Florida.

Aceste evoluții vin în contextul în care, în decembrie 2022, țările G7, Uniunea Europeană și Australia au impus un plafon de preț pentru petrolul rusesc — 60 de dolari per baril — și au introdus limite de preț și pentru produsele petroliere. Măsurile aveau scopul de a reduce veniturile Rusiei din petrol, fără a provoca dezechilibre pe piața globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indian #petrol #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.