Petrol rusesc, profit Indian! Cel mai bogat om, Mukesh Ambani, afacere de aproape 1 miliard de dolari cu SUA

21 Mart. 2025, 17:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Mart. 2025, 17:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Miliardarul indian Mukesh Ambani, cel mai bogat om din India cu o avere estimată la 95 de miliarde de dolari, și compania sa Reliance Industries au câștigat aproximativ 724 de milioane de euro din exportul de combustibil în Statele Unite, combustibil produs din petrol rusesc. Informația a fost publicată într-un raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA), care analizează fluxurile energetice internaționale.

Potrivit raportului, în perioada ianuarie 2024 – ianuarie 2025, rafinăriile Reliance au exportat combustibil în valoare de 2 miliarde de euro către SUA, dintre care 724 de milioane provin din produse rafinate pe bază de țiței rusesc.

În 2024, Reliance Industries a semnat un contract pe termen lung cu compania rusă Rosneft, estimat între 12 și 13 miliarde de dolari anual, valabil pentru o perioadă de 10 ani. În baza acestui acord, Rosneft furnizează până la 500.000 de barili de petrol pe zi către India, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din exporturile maritime ale companiei rusești. Reprezentanții Reliance au declarat că Rusia rămâne cel mai mare furnizor de petrol pentru India.

În total, Statele Unite au cheltuit 2,8 miliarde de euro pentru importul de combustibil de la șase rafinării din India și Turcia. Din această sumă, circa 1,3 miliarde de euro reprezintă produse obținute din petrol rusesc. Rafinăriile turcești au exportat combustibil în valoare de 616 milioane de euro către SUA, dintre care 545 milioane de euro au provenit din procesarea țițeiului rusesc.

Potrivit CREA, Rusia a obținut circa 750 milioane de euro venituri fiscale de pe urma exportului indirect de combustibil către SUA. Exporturile de benzină au fost evaluate la 294 milioane de euro — suficient, potrivit analiștilor, pentru a alimenta aproape fiecare automobil din statul american Florida.

Aceste evoluții vin în contextul în care, în decembrie 2022, țările G7, Uniunea Europeană și Australia au impus un plafon de preț pentru petrolul rusesc — 60 de dolari per baril — și au introdus limite de preț și pentru produsele petroliere. Măsurile aveau scopul de a reduce veniturile Rusiei din petrol, fără a provoca dezechilibre pe piața globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.