Boris Johnson apasă „butonul” Brexit pentru a-și salva popularitatea

În următoarele ore, legea care modifică Protocolul irlandez va ajunge în parlament fără a conta pe Bruxelles. Premierul britanic este în corzi și știe asta. Deși strategia lui este să joace rolul câștigătorului, Boris Johnson are nevoie de o șansă urgentă la popularitate, iar Brexitul este talismanul său.

Boris Johnson amenință de luni de zile că va schimba unilateral mai multe puncte ale acordului semnat cu UE pentru celebra graniță cu Irlanda de Nord; cei de la Bruxelles au repetat până la exasperare că ceea ce a fost semnat este semnat; dar a sosit momentul. Două pentru unul. Populism și naționalism.

Proiectul de lege este de așteptat să ajungă în Parlamentul de la Westminster între miercuri și joi, deși ar putea fi amânat până săptămâna viitoare. Dacă reușește să treacă prin toate formalităţile – moment în care vor fi implicaţi și parlamentari rebeli sau conservatori fideli lui Johnson –, noile reglementări ar elimina automat controlul mărfurilor care intră în Irlanda de Nord din Marea Britanie și ar pune în mișcare un fel de „regim vamal dual”. Adică, o provocare în toată regula la adresa Comunității Europene, scriu cei de la Cope.

După cum a dezvăluit radiodifuzorul public irlandez RTÈ, mărfurile produse în Regatul Unit ar putea circula liber între cele două insule ca parte a aceluiași teritoriu. Și Marea Britanie ar căuta modalități de a asigura o poliție „solidă”, care ar elimina necesitatea unei granițe în Marea Irlandei.

Și deși guvernul lui Boris Johnson a apărat în public că o modificare neacordată a Protocolului este perfect legală, pe plan intern există serioase îndoieli că aceasta nu implică o încălcare a dreptului internațional. Publicația specializată în informații parlamentare „Politics Home” susține că a avut acces la corespondența dintre experți și Downing Street unde această îngrijorare se reflectă clar.

Aparent, în aceste documente apare un înalt funcționar care consiliază guvernul britanic în chestiuni juridice, afirmând că nu se poate argumenta „credibil” că nu există nicio alternativă la încălcarea unilaterală a tratatului și că este „foarte greu” să aperi acest argument. Rebelii anti-Johnson au servit astfel un nou motiv pentru a-l boicota pe lider. Va fi o chestiune de zile să vedem dacă moțiunea de cenzură internă va fi transferată la Brexit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Boris Jhonson #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.