Ce poate fi? O substanţă necunoscută pluteşte în Marea Baltică între Finlanda şi Suedia

Paza de Coastă suedeză anunță despre o substanţă necunoscută care pluteşte în apele Mării Baltice între Suedia şi Finlanda, pe o suprafaţă de 77 de kilometri pătraţi, scrie DPA.

Paza de Coastă a Suediei respinge ipoteza unei scurgeri de petrol. De asemenea, oficialii menționează că, în prezent, nu există niciun pericol ca substanţa să ajungă pe ţărm.

Substanţa neidentificată a fost văzută pentru prima dată miercuri, în zona nordică a Mării Baltice. Imaginile captate din aer arată un strat lung şi subţire de o natură necunoscută care pluteşte la suprafaţa apei, extinzându-se între zonele economice ale Suediei şi Finlandei, scrie Agerpres.

Oficialii scandinavi au lansat o anchetă preliminară pentru a cerceta o potenţială infracţiune de mediu. În cadrul acestei anchete, autorităţile locale intenţionează să verifice navele care s-au aflat recent în acea zonă şi încărcăturile transportate de ele.

#Marea Baltica #substanta necunoscuta #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.