Ce poate fi? O substanţă necunoscută pluteşte în Marea Baltică între Finlanda şi Suedia

09 Iun. 2022, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iun. 2022, 16:11 // Actual //  MD Bani

Paza de Coastă suedeză anunță despre o substanţă necunoscută care pluteşte în apele Mării Baltice între Suedia şi Finlanda, pe o suprafaţă de 77 de kilometri pătraţi, scrie DPA.

Paza de Coastă a Suediei respinge ipoteza unei scurgeri de petrol. De asemenea, oficialii menționează că, în prezent, nu există niciun pericol ca substanţa să ajungă pe ţărm.

Substanţa neidentificată a fost văzută pentru prima dată miercuri, în zona nordică a Mării Baltice. Imaginile captate din aer arată un strat lung şi subţire de o natură necunoscută care pluteşte la suprafaţa apei, extinzându-se între zonele economice ale Suediei şi Finlandei, scrie Agerpres.

Oficialii scandinavi au lansat o anchetă preliminară pentru a cerceta o potenţială infracţiune de mediu. În cadrul acestei anchete, autorităţile locale intenţionează să verifice navele care s-au aflat recent în acea zonă şi încărcăturile transportate de ele.

05 Aug. 2026, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 14:55 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.