Briefingul Zilei: Ce se întâmplă la secția de votare în ziua alegerilor

Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne, pentru a alege Parlamentul. Fiecare dintre ei trebuie să își exprime individual opțiunea, prezentând un act de identitate.

Operatorii vor verifica persoana în baza de date, apoi o vor direcționa către membrii Biroului Electoral care o vor găsi în lista electorală sau o vor include în cea suplimentară și îi vor înmâna buletinul de vot.

La primirea buletinului, alegătorul va semna în lista electorală în dreptul numelui său. La parlamentare, cetățenii care vor să voteze în afara razei secției de votare unde își au reședința și nu s-au înscris în lista de bază, vor prezenta certificatul cu drept de vot.

Conform Codului Electoral, la locul aflării pot vota persoanele aflate în detenție, cele care nu sunt înregistrate la domiciliu, cetățenii care se află în sanatorii sau spitale, cei care sunt peste hotare și se prezintă la secțiile de vot destinate diasporei, persoanele din stânga Nistrului, studenții și elevii care se află în alte localități decât cele de reședință, militarii aflați în unități și funcționarii electorali.

Pentru a vota, cetățenii vor prezenta cartea de identitate sau buletinul de identitate, inclusiv provizorii. Peste hotare, pașaportul poate fi folosit la alegeri, chiar dacă este expirat. Aceștia vor intra individual în cabina de vot și vor aplica ștampila pe buletin. Se interzice fotografierea și expunerea publică a opțiunii alese.

Buletinele în care s-au aplicat ștampila „votat” în dreptul mai multor candidați sunt declarate nevalabile. Alegătorul care nu poate completa de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepția funcționarilor electorali sau reprezentanților candidaților la scrutin.

Secțiile de votare se deschid la ora 7:00 și vor activa până la 21:00. Dacă există rânduri, perioada lor de activitatea poate fi prelungită cu maxim două ore.

Președintele secției de votare va ține evidența evenimentelor importante ce au loc în timpul alegerilor și pe parcursul numărării voturilor, consemnând incidentele în raportul de activitate al biroului electoral și în procese verbale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.