Bruxelles-ul vrea divorț total de Kremlin: Plan secret pentru ruperea contractelor cu Gazprom și Novatek

Uniunea Europeană face un pas decisiv în direcția renunțării totale la gazele naturale rusești. După ce importurile de gaz prin conducte au fost drastic reduse în urma declanșării războiului din Ucraina, Bruxelles-ul se pregătește acum să rupă și ultimele contracte pe termen lung privind gazul natural lichefiat (GNL), fără a plăti penalități Rusiei.

Potrivit Financial Times, Comisia Europeană analizează în prezent toate opțiunile juridice care ar permite statelor membre și companiilor energetice să iasă din contractele încheiate cu furnizorii ruși, invocând forța majoră. Obiectivul este clar: să nu mai plătească niciun euro Moscovei, chiar și cu riscul unor procese comerciale.

„Dacă ideea este să nu mai finanțăm Rusia, atunci plata de compensații ar contrazice complet acest scop”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați de publicație. Totuși, avocații UE se confruntă cu o provocare majoră: contractele sunt confidențiale și diferă semnificativ de la caz la caz, ceea ce complică aplicarea unei soluții uniforme.

Comisia pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea completă a combustibililor fosili ruși până în 2027, plan a cărui publicare a fost deja amânată de două ori. Conform Bloomberg, noua dată de prezentare oficială este 6 mai. Pe lângă instrumentele juridice, se iau în calcul măsuri comerciale precum introducerea de cote sau taxe vamale.

Între februarie 2024 și februarie 2025, UE a plătit 21,9 miliarde de euro Rusiei pentru gaze și petrol, potrivit estimărilor realizate de Centrul pentru Cercetări în Energie și Aer Curat. În timp ce importurile de gaze prin „Gazprom” s-au redus la o treime față de nivelul dinainte de război, livrările de GNL (în special de la compania rusă Novatek) au crescut cu 60%.

În prezent, 18,8% din gazul importat de UE provine din Rusia – 11,4% prin conducte și 7,4% sub formă lichefiată. În 2021, înainte de război, ponderea era de 40%. Principalele puncte de intrare pentru GNL rusesc sunt porturile din Franța, Spania și Belgia, iar printre companiile europene cu contracte în vigoare se numără giganți precum Shell și Naturgy.

În paralel, Bruxelles-ul analizează posibilitatea intensificării cooperării energetice cu SUA, în contextul noilor presiuni comerciale impuse de administrația Trump. Unii oficiali europeni consideră oportună majorarea importurilor de GNL american, însă lideri din industrie, precum CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, avertizează că dependența excesivă de gazul american ar putea fi o capcană. Există chiar și voci care cer reevaluarea strategică a importurilor de gaz rusesc, pentru a echilibra piața.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contracte #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.