UE ia încă 1,4 miliarde de euro din profiturile activelor rusești și le trimite Ucrainei

Uniunea Europeană a primit venituri de 1,4 miliarde de euro din activele rusești imobilizate, fonduri care vor fi folosite pentru sprijinirea Ucrainei. Suma reprezintă al cincilea transfer de acest tip și acoperă profiturile generate în prima jumătate a anului 2026 de activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în cadrul sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Potrivit Comisiei Europene, activele rusești înghețate au generat până în prezent profituri excepționale de aproximativ 8 miliarde de euro. Deși activele rămân blocate, dobânzile și veniturile obținute din acestea nu revin Rusiei, iar Consiliul Uniunii Europene a decis ca profiturile nete să fie utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Din noua tranșă, 95% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care ajută Kievul să ramburseze împrumuturile acordate de Uniunea Europeană și statele G7 în cadrul inițiativei ERA. Valoarea totală a acestui mecanism se ridică la 45 de miliarde de euro.

Restul de 5% va fi alocat Instrumentului European pentru Pace, destinat acoperirii necesităților urgente ale Ucrainei în domeniul militar și al apărării.

Activele Băncii Centrale a Rusiei au fost înghețate de Uniunea Europeană după declanșarea războiului din Ucraina. Începând din 2024, UE a decis ca profiturile generate de aceste active să fie folosite pentru sprijinirea Kievului, iar la sfârșitul anului 2025 a interzis pe termen lung returnarea activelor imobilizate către Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active înghețate #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.