UE ia încă 1,4 miliarde de euro din profiturile activelor rusești și le trimite Ucrainei

05 Aug. 2026, 14:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Aug. 2026, 14:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană a primit venituri de 1,4 miliarde de euro din activele rusești imobilizate, fonduri care vor fi folosite pentru sprijinirea Ucrainei. Suma reprezintă al cincilea transfer de acest tip și acoperă profiturile generate în prima jumătate a anului 2026 de activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în cadrul sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Potrivit Comisiei Europene, activele rusești înghețate au generat până în prezent profituri excepționale de aproximativ 8 miliarde de euro. Deși activele rămân blocate, dobânzile și veniturile obținute din acestea nu revin Rusiei, iar Consiliul Uniunii Europene a decis ca profiturile nete să fie utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Din noua tranșă, 95% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care ajută Kievul să ramburseze împrumuturile acordate de Uniunea Europeană și statele G7 în cadrul inițiativei ERA. Valoarea totală a acestui mecanism se ridică la 45 de miliarde de euro.

Restul de 5% va fi alocat Instrumentului European pentru Pace, destinat acoperirii necesităților urgente ale Ucrainei în domeniul militar și al apărării.

Activele Băncii Centrale a Rusiei au fost înghețate de Uniunea Europeană după declanșarea războiului din Ucraina. Începând din 2024, UE a decis ca profiturile generate de aceste active să fie folosite pentru sprijinirea Kievului, iar la sfârșitul anului 2025 a interzis pe termen lung returnarea activelor imobilizate către Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.