Bugetul pentru 2024 a fost votat. Cele mai importante puncte

Parlamentul a aprobat astăzi, în lectura a doua, Bugetul pentru anul 2024, cu un accent deosebit pe susținerea domeniilor sociale, educației și dezvoltării infrastructurii. Proiectul prevede alocări majorate pentru diverse sectoare, cum ar fi creșterea indemnizației la nașterea copilului, majorarea salariilor cadrelor didactice și sprijin financiar pentru IMM-uri.

De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va cunoaște o majorare semnificativă, ajungând la 20 de mii de lei, în timp ce salariile cadrelor didactice vor fi crescut cu 15%. De asemenea, se prevede dublarea burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic. Bugetul urmărește să sprijine, de asemenea, programul „Protecția familiei și copilului”, precum și dezvoltarea satelor și orașelor pentru a oferi condiții de trai optime familiilor și oportunități de dezvoltare pentru copii.

Priorități majore rămân și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care au fost alocate peste 197 de milioane de lei, și dezvoltarea continuă a infrastructurii și sistemului de transporturi, cu un buget planificat de 4 036,5 milioane lei.

Sectorul agricol primește o atenție specială, cu alocări de 1 600,0 milioane de lei pentru subvenționare și dezvoltare rurală. Fondurile vor contribui și la integrarea sectorului agroindustrial în economia europeană.

Pentru promovarea eficienței energetice, dezvoltarea regională și protecția mediului, bugetul include alocări de 322,1 milioane de lei, 601,5 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, și 175,0 milioane de lei pentru politici de mediu.

De asemenea, se prevede crearea unui fond de sprijin pentru distribuția presei scrise, cu alocații de 11 milioane de lei, menit să compenseze integral majorarea tarifului de distribuție a ziarelor.

Bugetul pentru anul 2024 înregistrează o creștere de 4,4% a veniturilor, estimându-se la 107 172,0 milioane lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 122 962,0 milioane lei. Un deficit estimat de 15 790,0 milioane lei reprezintă 4,6% din PIB, iar datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane lei, cu o pondere în PIB sub 37%.

Bugetul pentru anul 2024 reflectă angajamentul țării de a implementa obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care vizează reducerea sărăciei, crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și asigurarea securității statului și a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #alocatii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.