Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bula #imobil #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața echipamentelor de amestec din Republica Moldova este una mică, dar extrem de concentrată, iar câteva investiții industriale majore pot schimba radical statistica importurilor. Între 2023 și 2025, în țară au fost importate 100 de unități de echipamente de amestec în valoare totală de 26,1 milioane de lei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pe baza datelor vamale.

Potrivit analizei, structura pieței este puternic dezechilibrată. Deși majoritatea echipamentelor importate sunt utilaje mici sau mixere simple, cea mai mare parte a valorii provine din câteva instalații industriale de mare capacitate. De exemplu, doar două uzine mobile de asfalt au costat împreună peste 18,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 70% din valoarea totală a importurilor din perioada analizată. Prețul mediu al unei astfel de instalații a fost de aproximativ 9,1 milioane de lei.

Pe locul doi în structura valorică a importurilor se află uzinele de beton, cu două unități în valoare totală de circa 2,4 milioane de lei, iar pe locul trei se situează o linie industrială pentru producerea adezivilor, importată la prețul de aproximativ 1,7 milioane de lei. Împreună, aceste trei tipuri de echipamente generează aproximativ 85% din valoarea totală a pieței.

În același timp, 81 de unități importate în această perioadă majoritatea mixere mici sau echipamente auxiliare au reprezentat doar 3,9% din valoarea totală a importurilor. Acest lucru arată că piața este împărțită între două segmente distincte: instalații industriale foarte scumpe, achiziționate punctual pentru proiecte mari, și echipamente mici, cu preț redus, utilizate în construcții sau agricultură.

Analiza evidențiază și o evoluție neobișnuită a importurilor pe ani. În 2023 au fost aduse în Moldova 60 de unități de echipamente, dar valoarea lor totală a fost de doar 791 de mii de lei, ceea ce indică predominanța echipamentelor mici. În 2024 situația s-a schimbat radical: numărul unităților importate a scăzut la 29, însă valoarea totală a crescut de aproape 30 de ori, până la 24,4 milioane de lei. Explicația este importul instalațiilor industriale mari, inclusiv uzinele mobile de asfalt. În 2025 piața a revenit la un nivel mai modest, cu 11 unități importate în valoare de aproximativ 937 de mii de lei.

Un alt aspect interesant este structura echipamentelor noi și a celor second-hand. Deși 86% din utilajele importate au fost noi, echipamentele la mâna a doua au avut în medie un preț mai mare. Valoarea medie a unei unități second-hand a fost de circa 341 de mii de lei, comparativ cu aproximativ 248 de mii de lei pentru echipamentele noi. Potrivit analizei, acest paradox se explică prin faptul că echipamentele utilizate sunt, de regulă, instalații industriale mari linii de producție sau uzine care rămân costisitoare chiar și după utilizare.

În ceea ce privește proveniența utilajelor, Turcia domină categoric piața în termeni valorici. Doar cinci echipamente importate din această țară au însumat aproape 19,7 milioane de lei, adică peste 75% din valoarea totală a importurilor. Germania ocupă locul doi, cu aproximativ 6,8% din piață, în timp ce China domină segmentul de volum: 63 de unități, adică 63% din totalul echipamentelor importate, dar cu doar 4,6% din valoarea totală.

Analiza mai arată că piața este extrem de concentrată și din punct de vedere al companiilor. În total, 34 de firme au importat astfel de echipamente în perioada analizată, însă o singură companie a generat aproape trei sferturi din valoarea totală a importurilor. Aceasta a adus trei instalații industriale două uzine mobile de asfalt și o uzină de beton în valoare de circa 19,5 milioane de lei.

Concluzia economistului este că piața echipamentelor de amestec din Moldova depinde în mare măsură de proiecte mari de infrastructură. Importurile nu sunt determinate de cerere constantă, ci de contracte punctuale pentru construcția de drumuri sau dezvoltarea unor capacități industriale. Astfel, evoluția pieței este influențată mai mult de lansarea unor proiecte majore decât de tendințele generale ale economiei.