Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bula #imobil #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.