Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bula #imobil #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.