Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bula #imobil #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.