Bule imobiliare în expansiune: Cât de vulnerabile sunt marile orașe europene?

02 Nov. 2024, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2024, 11:09 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din România continuă să fie afectată de creșteri semnificative ale prețurilor, o tendință care devine din ce în ce mai evidentă pentru persoanele care caută să cumpere sau să închirieze un apartament. Conform unui studiu realizat de UBS Group AG, prețurile în marile orașe din Europa sunt influențate de factori precum inflația, scumpirea creditelor și descreșterea fondului de locuințe.

Studiul analizează riscul de apariție a unei bule imobiliare în 25 de mari orașe din lume, remarcând că, în prezent, doar trei orașe au un indice de bulă imobiliară peste 1,5: Miami (SUA), Tokyo (Japonia) și Zurich (Elveția). Alte orașe cu risc crescut includ Los Angeles, Toronto și Geneva, iar în Europa, orașe precum Amsterdam, Frankfurt și Madrid se confruntă cu un risc moderat.

Deși prețurile reale ale locuințelor au scăzut, în medie, cu 15% față de jumătatea anului 2022, accesibilitatea rămâne o problemă majoră. În cele 25 de metropole analizate, un muncitor calificat poate acum să își permită cu 40% mai puțin decât în 2021. Chiriile au crescut cu 5% în medie în ultimii doi ani, ceea ce ar putea determina chiriașii să se orienteze mai mult către achiziționarea de apartamente, mai ales dacă costurile creditelor vor continua să scadă.

În România, 40% din salariul mediu al unui angajat din Cluj-Napoca se duce pe cheltuieli cu locuința, iar costul unui apartament cu două camere a crescut la echivalentul a peste 10 ani de salariu mediu. Analizele arată că, în Varșovia, un angajat are nevoie de echivalentul salariului mediu pe 7 ani pentru a-și permite un apartament de 60 de metri pătrați, în condițiile în care prețurile reale au crescut cu 30% în ultimul deceniu.

Aceste tendințe ar putea indica o criză imobiliară în Europa, în condițiile în care activiștii și cercetătorii avertizează că creșterea costurilor locuirii va continua să afecteze accesibilitatea și stabilitatea economică a locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.