Bulgaria de pe Prut sau marea moldovenilor din nordul țării - lacul de acumulare de la Stânca-Costești

În raionul Rîșcani, la granița de nord a Republicii Moldova cu România, se află o inedită alternativă la litoralul bulgăresc sau cel din România, mai ales pentru familiile care nu-și permit un sejur la mare. Este vorba despre uriașul lac de acumulare de la Stânca-Costești, considerat de moldoveni „Marea Nordului”.

Căldurile estivale și dorința de distracție îi fac pe mulți moldoveni să-și facă bagajul și să plece la mare, însă stațiunile de pe malul Mării Negre din țara vecină sau Bulgaria care nu sunt însă accesibile tuturor, nici financiar, nici ca distanță. De exemplu, pentru moldovenii din nordul extrem al țării, litoralul se află la depărtare de peste 700 de kilometri. Costurile cu combustibilul sunt foarte ridicate, la care se adaugă și oboseala de pe drum.

Moldovenii au însă o alternativă ieftină și mult mai apropiată, chiar pe malurile Prutului, la granița cu România. Este vorba despre „Marea Nordului“, așa cum a fost poreclit lacul de acumulare de la Stânca Costești. Parte a unei rezervații naturale cu importanță europeană, mai ales prin speciile de păsări prezente, zona lacului de la Stânca este un colț de paradis, cu plaje naturale, valuri și chiar zone cu intrare lină în apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Lacul de la Stânca-Costești, cel supranumit „Marea Nordului”, se află la o distanță de 40 de kilometri de orașul Rîșcani. Aici se ajunge pe drumul republica care leagă Rîșcani de Costești. Accesul la plaje se face tot din localitatea cu același nume – Costești.

Lacul se întinde pe 2.100 de hectare, fiind o mare în miniatură. A fost creația regimului comunist. În anii ’70, Prutul făcea ravagii, an de an. Inundațiile se întindeau de la Botoșani și până la Galați, fiind distruse mii de hectare de culturi.

Autoritățile comuniste au luat decizia de a construi un baraj, pe Prut, în județul Botoșani, între localitățile Stânca (România) și Costești (Basarabia). Odată cu ridicarea barajului a fost amenajat și acest uriaș lac de acumulare. Este una dintre mega-construcțiile epocii comuniste, utilizată, la aceea vreme, atât pentru a stăvili viiturile de pe Prut, dar și pentru a produce energie electrică cu forța apei.

#costesti #lac #odihna

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.