Bulgaria de pe Prut sau marea moldovenilor din nordul țării – lacul de acumulare de la Stânca-Costești

29 Iun. 2023, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2023, 17:04 // Actual //  bani.md

În raionul Rîșcani, la granița de nord a Republicii Moldova cu România, se află o inedită alternativă la litoralul bulgăresc sau cel din România, mai ales pentru familiile care nu-și permit un sejur la mare. Este vorba despre uriașul lac de acumulare de la Stânca-Costești, considerat de moldoveni „Marea Nordului”.

Căldurile estivale și dorința de distracție îi fac pe mulți moldoveni să-și facă bagajul și să plece la mare, însă stațiunile de pe malul Mării Negre din țara vecină sau Bulgaria care nu sunt însă accesibile tuturor, nici financiar, nici ca distanță. De exemplu, pentru moldovenii din nordul extrem al țării, litoralul se află la depărtare de peste 700 de kilometri. Costurile cu combustibilul sunt foarte ridicate, la care se adaugă și oboseala de pe drum.

Moldovenii au însă o alternativă ieftină și mult mai apropiată, chiar pe malurile Prutului, la granița cu România. Este vorba despre „Marea Nordului“, așa cum a fost poreclit lacul de acumulare de la Stânca Costești. Parte a unei rezervații naturale cu importanță europeană, mai ales prin speciile de păsări prezente, zona lacului de la Stânca este un colț de paradis, cu plaje naturale, valuri și chiar zone cu intrare lină în apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Lacul de la Stânca-Costești, cel supranumit „Marea Nordului”, se află la o distanță de 40 de kilometri de orașul Rîșcani. Aici se ajunge pe drumul republica care leagă Rîșcani de Costești. Accesul la plaje se face tot din localitatea cu același nume – Costești.

Lacul se întinde pe 2.100 de hectare, fiind o mare în miniatură. A fost creația regimului comunist. În anii ’70, Prutul făcea ravagii, an de an. Inundațiile se întindeau de la Botoșani și până la Galați, fiind distruse mii de hectare de culturi.

Autoritățile comuniste au luat decizia de a construi un baraj, pe Prut, în județul Botoșani, între localitățile Stânca (România) și Costești (Basarabia). Odată cu ridicarea barajului a fost amenajat și acest uriaș lac de acumulare. Este una dintre mega-construcțiile epocii comuniste, utilizată, la aceea vreme, atât pentru a stăvili viiturile de pe Prut, dar și pentru a produce energie electrică cu forța apei.

05 Mai 2026, 12:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Mai 2026, 12:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a aprobat modificări la regulamentul privind fondurile proprii și cerințele de capital ale băncilor, care arată marcând o schimbare majoră în modul în care instituțiile financiare își calculează și raportează capitalul.

Noua hotărâre înlocuiește vechiul regulament privind suficiența capitalului ponderat la risc, în vigoare încă din 2001, și aliniază sistemul bancar moldovenesc la standardele europene.

Una dintre cele mai importante schimbări este redefinirea capitalului bancar: termenii vechi precum „capital normativ total” sunt înlocuiți cu „fonduri proprii”, structurate pe două niveluri – nivel 1 (de bază și suplimentar) și nivel 2. Această abordare pune accent pe calitatea capitalului și pe capacitatea acestuia de a absorbi pierderi.

Regulamentul introduce și reguli mai stricte privind eligibilitatea instrumentelor de capital. De exemplu, doar instrumentele care pot absorbi pierderi și nu oferă avantaje preferențiale investitorilor vor putea fi incluse în fondurile proprii de bază. Totodată, băncile vor trebui să deducă din capital anumite elemente considerate riscante, precum activele necorporale sau pierderile curente.

Un alt element vizează perioada de tranziție: băncile au la dispoziție până la 6 luni pentru a evalua conformitatea capitalului și până la 3 ani pentru a elimina instrumentele care nu mai corespund noilor cerințe. În acest interval, instituțiile trebuie să prezinte BNM planuri de ajustare etapizată.

De asemenea, profiturile intermediare vor putea fi incluse în capital doar cu aprobarea BNM și după verificarea de către auditori, ceea ce limitează riscul supraevaluării capitalului.

Hotărârea prevede și măsuri de flexibilitate temporară: în anumite condiții, nerespectarea unor indicatori de prudență nu va fi considerată încălcare imediată, dacă aceasta rezultă din recalcularea capitalului conform noilor reguli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!