Bulgaria de pe Prut sau marea moldovenilor din nordul țării - lacul de acumulare de la Stânca-Costești

În raionul Rîșcani, la granița de nord a Republicii Moldova cu România, se află o inedită alternativă la litoralul bulgăresc sau cel din România, mai ales pentru familiile care nu-și permit un sejur la mare. Este vorba despre uriașul lac de acumulare de la Stânca-Costești, considerat de moldoveni „Marea Nordului”.

Căldurile estivale și dorința de distracție îi fac pe mulți moldoveni să-și facă bagajul și să plece la mare, însă stațiunile de pe malul Mării Negre din țara vecină sau Bulgaria care nu sunt însă accesibile tuturor, nici financiar, nici ca distanță. De exemplu, pentru moldovenii din nordul extrem al țării, litoralul se află la depărtare de peste 700 de kilometri. Costurile cu combustibilul sunt foarte ridicate, la care se adaugă și oboseala de pe drum.

Moldovenii au însă o alternativă ieftină și mult mai apropiată, chiar pe malurile Prutului, la granița cu România. Este vorba despre „Marea Nordului“, așa cum a fost poreclit lacul de acumulare de la Stânca Costești. Parte a unei rezervații naturale cu importanță europeană, mai ales prin speciile de păsări prezente, zona lacului de la Stânca este un colț de paradis, cu plaje naturale, valuri și chiar zone cu intrare lină în apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Lacul de la Stânca-Costești, cel supranumit „Marea Nordului”, se află la o distanță de 40 de kilometri de orașul Rîșcani. Aici se ajunge pe drumul republica care leagă Rîșcani de Costești. Accesul la plaje se face tot din localitatea cu același nume – Costești.

Lacul se întinde pe 2.100 de hectare, fiind o mare în miniatură. A fost creația regimului comunist. În anii ’70, Prutul făcea ravagii, an de an. Inundațiile se întindeau de la Botoșani și până la Galați, fiind distruse mii de hectare de culturi.

Autoritățile comuniste au luat decizia de a construi un baraj, pe Prut, în județul Botoșani, între localitățile Stânca (România) și Costești (Basarabia). Odată cu ridicarea barajului a fost amenajat și acest uriaș lac de acumulare. Este una dintre mega-construcțiile epocii comuniste, utilizată, la aceea vreme, atât pentru a stăvili viiturile de pe Prut, dar și pentru a produce energie electrică cu forța apei.

#costesti #lac #odihna

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.