O comisie va număra drumurile ciuruite de cratere, ca să le declare de interes național pentru a fi reparate

O comisiei guvernamentală va inspecta mai multe drumuri din țară pentru analiza traficul și utilitatea lor pentru ca ulterior să fie reabilitate, potrivit deciziei Executivului aprobată în ședința de astăzi.

„Se creează comisiile de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare şi extindere a drumurilor naționale: M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România (ocolirea or. Cimișlia și ocolirea or. Vulcănești); M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina (sectorul Criva-Bălți); R7 R14 – Drochia – Costești – frontiera cu România; R14 R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina (sectorul SorocaArionești); R33 Hînceşti – Lăpuşna – M1; R34 Hînceşti – Leova – Cahul – Giurgiulești (sectorul Cantemir-Cahul); R14.3 Drum de acces la podul Cosăuți – Yampil, inclusiv a punctului de trecere a frontierei cu infrastructura conexă”, potrivit hotărârii de Guvern.

Raportu pentru competitivitatea gloablă arată că Republica Moldova este printre statele cu cele mai proaste drumuri din regiune.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #plombe #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.