Bunurile lui Plahotniuc, în valoare de circa jumătate de miliard de lei, rămân sub sechestru. DE CE?

52 de bunuri, în valoare de peste 486 de milioane de lei, indisponibilizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor INfracționale (ARBI) și care aparțin lui Vladimir Plahotniuc, rămân sub sechestru.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile solicitările avocatului acestuia, care a cerut instanței supreme să se pronunțe pe marginea unor pretinse încălcări, admise de către organele statului în raport cu beneficiarul efectiv al bunurilor sechestrate.

„Autorul celor 12 sesizări a invocat că normele contestate permit aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au vreun statut în cauza penală în care se solicită aplicarea sechestrului. În sesizări s-a menționat că aceste prevederi încalcă dreptul persoanei de acces liber la justiție, dreptul de a-şi cunoaște drepturile și îndatoririle și dreptul de proprietate. Curtea însă a considerat toate sesizările, depuse de avocatul lui V. Plahotniuc, inadmisibile”, anunță CNA.

Amintim că, ARBI a indisponibilizat 52 de bunuri, ce ar aparține lui V. Plahotniuc, în baza delegațiilor procurorilor, în cadrul cauzelor penale cu denumirea generică frauda bancară. Printre acestea se numara 11 automobile, 11 imobile, o încăpere nelocativă, 5 capitaluri sociale, 17 construcții locative și nelocative, dar și 4 conturi bancare. Din numărul total de bunuri, sechestrate de ARBI, 41 au fost identificate pe teritoriul țării, alte 11 – în Elveția (7), Franța (1) și în România (3).

ARBI precizează că procesul de recuperare a bunurilor infracționale va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

#sechestru #bunuri #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.