Siguranța și credibilitatea bancară costă. Câți bani le cere BNM bancherilor

Banca Națională a anunțat băncile licențiate care vor fi cuantumurile, tranșele, termenele-limită şi forma de plată a contribuțiilor acestora la fondul de rezoluție bancară, ce urmează să fie plătite până la sfârșitul anului 2022. Acestea au fost calculate în conformitate cu Regulamentul privind modul de calcul şi de plată a contribuțiilor la fondul de rezoluție bancară, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei din 20 martie 2020.

Astfel, cuantumul contribuțiilor pe anul 2022 pentru întregul sistem bancar a fost calculat în mărime de 146,3 mil. lei, la baza acestui calcul fiind nivelul-țintă de 3% din suma depozitelor garantate, care urmează a fi atins până la finele anului 2024, coeficientul de ajustare la creșterea volumului depozitelor, precum și multiplicatorii de ajustare la riscul specific fiecărei bănci. Totodată, nivelul-țintă ce reiese din suma depozitelor garantate la situația din 30.06.2021 reprezintă 515,5 mil. lei și urmează să se reevalueze anual.

Fondul de rezoluție bancară a fost constituit în 2020, în vederea asigurării aplicării eficace a instrumentelor şi competențelor de rezoluţie de către Banca Naţională a Moldovei, ale cărui resurse se utilizează conform obiectivelor rezoluției şi principiilor prevăzute în Legea nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor. La sfârșitul lunii iunie 2021 resursele fondului constituiau 119,5 mil. lei.

Constituirea fondului de rezoluție contribuie la consolidarea sectorului bancar și a credibilității acestuia, în sprijinul intereselor deponenților.

Fondul de rezoluție bancară este administrat de Fondul de garantare a depozitelor.

În prezent, fondul garantează depozitelor bancare de până la 50 mii de lei persoanelor fizice și juridice. Urmare a achitării de către bănci a contribuţiei pentru trimestrul III al anului 2021 conform gradului de risc atribuit, resursele Fondului de garantare s-au majorat cu 16,6 mil. de lei și constituie în prezent 796,4 mil. de lei.

Suma garantării depozitelor bancare s-a majorat constant de la începutul anului 2004 când a fost constituit fondul de garantare. De la 4 500 de lei la 6 000 de lei în anul 2009 și de 20 000 de lei în anul 2018 or, de la începutul anului 2020 depozitele bancare sunt garantate în mărime de 50 000 de lei.

În prezent, doar 21.90% din valoarea totală a depozitelor eligibile de 76,2 miliarde de lei o reprezintă depozitele garantate/acoperite.

#rezoluție BNM #garantare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.