Bunurile lui Plahotniuc, în valoare de circa jumătate de miliard de lei, rămân sub sechestru. DE CE?

52 de bunuri, în valoare de peste 486 de milioane de lei, indisponibilizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor INfracționale (ARBI) și care aparțin lui Vladimir Plahotniuc, rămân sub sechestru.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile solicitările avocatului acestuia, care a cerut instanței supreme să se pronunțe pe marginea unor pretinse încălcări, admise de către organele statului în raport cu beneficiarul efectiv al bunurilor sechestrate.

„Autorul celor 12 sesizări a invocat că normele contestate permit aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au vreun statut în cauza penală în care se solicită aplicarea sechestrului. În sesizări s-a menționat că aceste prevederi încalcă dreptul persoanei de acces liber la justiție, dreptul de a-şi cunoaște drepturile și îndatoririle și dreptul de proprietate. Curtea însă a considerat toate sesizările, depuse de avocatul lui V. Plahotniuc, inadmisibile”, anunță CNA.

Amintim că, ARBI a indisponibilizat 52 de bunuri, ce ar aparține lui V. Plahotniuc, în baza delegațiilor procurorilor, în cadrul cauzelor penale cu denumirea generică frauda bancară. Printre acestea se numara 11 automobile, 11 imobile, o încăpere nelocativă, 5 capitaluri sociale, 17 construcții locative și nelocative, dar și 4 conturi bancare. Din numărul total de bunuri, sechestrate de ARBI, 41 au fost identificate pe teritoriul țării, alte 11 – în Elveția (7), Franța (1) și în România (3).

ARBI precizează că procesul de recuperare a bunurilor infracționale va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

#sechestru #bunuri #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.