Business „moldovenesc” cu certificate de vaccinare COVID-19 într-un spital din Chișinău. Au avut loc percheziții

07 Feb. 2022, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Feb. 2022, 11:02 // Actual //  MD Bani

La domiciliile și locurile de muncă a trei angajați ai Asociației Medicale Teritoriale Râșcani a municipiului Chișinău, care anterior era parte a spitalului „Sfânta Treime”, un vicedirector al spitalului și doi asistenți medicali au avut loc percheziții privind eliberarea certificatelor anti-COVID-19 persoanelor aflate peste hotare.

Astfel, la sesizarea Ministerului Sănătății, perchezițiile desfășurate de ofițerii Direcției Generale Urmărire Penală și Inspectoratului Național de Investigații ale Inspectoratului General al Poliției au loc la domiciliile și locurile de muncă a trei angajați ai spitalului – un vicedirector al spitalului și doi asistenți medicali.

„Potrivit informațiilor preliminare, aceștia ar fi eliberat fraudulos certificatele pentru peste 100 de persoane care se aflau în afara țării, iar astfel au obținut un venit infracțional de peste  600.000 lei. În acest sens, pe lângă faptul că acumulau surse de bani profitând de situația în care se aflau unii cetățeni, aceștia supuneau distrugerii acele preparate biologice (vaccinuri) care urmau să fie administrate și, deci, au afectat astfel negativ și misiunea ministerului de resort, care procura aceste vaccinuri, în consecință aducând prejudicii materiale statului.”, se arată într-un comunicat de presă.

În cadrul perchezițiilor, până la acest moment, oamenii legii au ridicat de la aceștia acte medicale, telefoane mobile și înscrisuri de ciornă. După finalizarea perchezițiilor, procurorii PCCOCS vor atribui statut procesual-penal persoanelor investigate. Totodată, în vederea recuperării banilor obținuți pe cale ilegală și restituirii prejudiciului cauzat statului, procurorii desfășoară investigații financiare paralele. Menționăm, la acest stadiu al investigațiilor cei trei se prevalează de prezumpția nevinovăției.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII