Business peste Nistru: peste 2.400 de agenți economici transnistreni, înregistrați la ASP

La data de 30 iunie 2025, Agenția Servicii Publice (ASP) a raportat înregistrarea și luarea în evidență provizorie a 2.428 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană. Cifra este în creștere cu 22 față de sfârșitul anului 2024 și reprezintă o majorare semnificativă comparativ cu anul 2014, când erau înregistrați doar 1.354 de întreprinzători – de aproximativ 1,8 ori mai puțini.

În primele șase luni ale anului curent, companiile din stânga Nistrului au achitat circa 80,4 milioane de lei în taxe vamale pentru importul de mărfuri, fapt ce reflectă integrarea lor tot mai pronunțată în sistemul vamal național și contribuie la consolidarea unui spațiu economic unic. În tot anul 2024, valoarea taxelor achitate a fost de 196,2 milioane de lei.

Agenții economici din raioanele de est și din municipiul Bender, înregistrați la ASP, desfășoară activități de comerț exterior utilizând certificate de origine eliberate în conformitate cu standardele internaționale și legislația națională. Potrivit datelor Camerei de Comerț și Industrie și ale Serviciului Vamal, în primul semestru al anului 2025 au fost eliberate 847 de certificate de tip „EUR.1”, 12 certificate „Forma A”, 241 certificate „CT-1” și 431 certificate „Forma C”.

Această evoluție indică un proces constant de reintegrare economică a regiunii transnistrene în cadrul legal și fiscal al Republicii Moldova, în linie cu angajamentele asumate pe plan intern și internațional. De asemenea, ea confirmă că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană aduce beneficii concrete pentru mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranasnsistria #business #Afaceri #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.