Cadastru va implementa proiectul de înregistrare și evaluare funciară până în 2023. Șefa Cadastru spune de ce e necesar

În Republica Moldova sunt în jur de 6 mln. de proprietăți, iar Serviciul Cadastru a reușit, până în 2007, să înregistreze 80% din acestea. Cu suportul unui proiect al Băncii Mondiale – „Înregistrare și evaluare funciară 2019-2023”, se propune ca în 5 ani să fie înregistrate toate proprietățile statului la Cadastru, transmite Curentul.

Șeful Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice (ASP), Angela Matcov, a explicat de ce este nevoie de un asemenea proiect.

„Înregistrarea bunurilor imobiliare este un proiect prin care statul a mobilizat resursele financiare și umane pentru o perioadă scurtă pentru a realiza obiectivul din anii 90 când a declarat că terenurilor pot fi privatizate. În procesul de privatizare statul a spus că garantează dreptul de proprietate și a instituit sistemul Cadastru.

Din cauza lucrului enorm și lipsa timpului, în primii ani, până în 2007, s-au înregistrat doar 80% proprietăți private. În R. Moldova sunt estimate circa 6 mln. proprietăți. Cadastru au fost acoperi toate localitățile, doar 500 localități din R. Moldova au rămas în afara sistemului.

„Ce înseamnă acest lucru? Dacă eu vreau să vând sau să cumpăr teren, toate înregistrările datelor se vor face pe cont propriu și aceasta înseamnă cheltuieli pentru persoane”, spune Angela Matcov.

Potrivit specialistei, proiectul Guvernului cu suportul Băncii Mondiale are surse financiare de 30 mln. de euro și acești bani urmează a fi utilizați pentru finalizarea înregistrării bunurilor imobile în cele 500 de localități.

De asemenea, ea a spus că din proprietățile publice, doar 10% au fost înregistrare la Cadastru.

„Ce înseamnă asta? Eu ca proprietar nu cunosc ce am în proprietate. Partea financiară aici e la sfârșitul listei problemelor, prima este mobilizarea resurselor umane și dorința de finalizare a procesului de inventariere. Vom veni cu înregistrarea gratuită a bunurilor pentru cetățeni și APL”, a mai spus Angela Matcov la Radio Moldova.

#evaluare funciara #cadastru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.