Unde merg moldovenii în vacanță? Peste 72% au ales Egipt. Încasările agențiilor de turism au crescut cu 20,7%

Cu toate că din cauza restricțiilor impuse din cauza Covid-19, numărul moldovenilor ce au plecat prin intermediul agențiilor de turism la odihnă peste hotare s-a redus cu patru mii, încasările din turismul emițător au crescut 20,7%. Peste 72% din cei plecați la odihnă peste hotare au ales Egiptul, scrie Economica.md.

În pofida restricțiilor de circulație impuse din cauza pandemiei la începutul anului în curs, în primul trimestru al anului curent veniturile companiilor turistice au crescut considerabil și se apropie de valorile înregistrate în anii 2018 și 2019.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele trei luni ale anului încasările totale ale agențiilor de turism și operatorilor turistici s-au cifrat la 184,4 milioane lei față de 164,4 milioane obținute în aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o creștere de 12,2%.

Creșterea veniturilor se datorează majorării încasărilor din turismul emițător cu 20,7%, de la 139 milioane la 168 milioane lei.

Egisptul a fost destinația preferată a moldovenilor, 72,3% din moldovenii care au mers la odihnă peste hotare în primele trei luni ale anului au ales drept destinație Egiptul. În Ucraina au ajuns puțin peste 11% din turiștii moldoveni.

Creșterea este și mai remarcabilă dacă luăm în calcul că prin intermediul agențiilor de turism și operatorilor au plecat în străinătate doar 14,9 mii de persoane, cu patru mii sau 20,4% mai puțini față de ianuarie-martie 2020. Altfel spus, deși la odihnă au plecat mult mai puțin moldoveni, aceștia au achitat pentru sejururi sume mult mai însemnate de bani. Astfel, dacă un sejur peste hotare în ianuarie-martie anul trecut a costat în medie 7,4 mii lei, în primele trei luni ale anului în curs un turist moldovean în medie a scos din buzunar pentru un sejur 11,3 mii lei.

#agentii de turism #incasari #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.