Unde merg moldovenii în vacanță? Peste 72% au ales Egipt. Încasările agențiilor de turism au crescut cu 20,7%

Cu toate că din cauza restricțiilor impuse din cauza Covid-19, numărul moldovenilor ce au plecat prin intermediul agențiilor de turism la odihnă peste hotare s-a redus cu patru mii, încasările din turismul emițător au crescut 20,7%. Peste 72% din cei plecați la odihnă peste hotare au ales Egiptul, scrie Economica.md.

În pofida restricțiilor de circulație impuse din cauza pandemiei la începutul anului în curs, în primul trimestru al anului curent veniturile companiilor turistice au crescut considerabil și se apropie de valorile înregistrate în anii 2018 și 2019.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele trei luni ale anului încasările totale ale agențiilor de turism și operatorilor turistici s-au cifrat la 184,4 milioane lei față de 164,4 milioane obținute în aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o creștere de 12,2%.

Creșterea veniturilor se datorează majorării încasărilor din turismul emițător cu 20,7%, de la 139 milioane la 168 milioane lei.

Egisptul a fost destinația preferată a moldovenilor, 72,3% din moldovenii care au mers la odihnă peste hotare în primele trei luni ale anului au ales drept destinație Egiptul. În Ucraina au ajuns puțin peste 11% din turiștii moldoveni.

Creșterea este și mai remarcabilă dacă luăm în calcul că prin intermediul agențiilor de turism și operatorilor au plecat în străinătate doar 14,9 mii de persoane, cu patru mii sau 20,4% mai puțini față de ianuarie-martie 2020. Altfel spus, deși la odihnă au plecat mult mai puțin moldoveni, aceștia au achitat pentru sejururi sume mult mai însemnate de bani. Astfel, dacă un sejur peste hotare în ianuarie-martie anul trecut a costat în medie 7,4 mii lei, în primele trei luni ale anului în curs un turist moldovean în medie a scos din buzunar pentru un sejur 11,3 mii lei.

#agentii de turism #incasari #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.