Căderea Rusiei de pe podiumul cerealelor. Exporturile se prăbușesc cu o treime

Pentru prima dată în mulți ani, Rusia riscă să piardă poziția dominantă pe piața globală a cerealelor. Exporturile de cereale din această țară ar putea scădea cu o treime în 2025, potrivit estimărilor Uniunii Ruse a Cerealelor (URC), o organizație care reunește aproape 300 de companii agricole ce generează 90% din exporturile naționale de cereale.

Conform URC, Rusia va exporta anul acesta între 48 și 49 de milioane de tone de cereale, față de 72 de milioane de tone în 2024. Exportul de grâu ar putea scădea la 41-42 de milioane de tone, o diminuare de peste 16 milioane de tone (28%) față de anul trecut, a declarat Arkady Zlochevski, președintele URC, într-o conferință de presă.

Cerealele reprezintă una dintre principalele surse de venituri în valută pentru economia rusă. În 2023, exporturile de cereale au generat 15,5 miliarde de dolari. Totuși, datele arată o scădere alarmantă: la sfârșitul lunii ianuarie 2025, exporturile au scăzut cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna ianuarie au fost livrate doar 2,5 milioane de tone.

Declinul exporturilor este cauzat de mai mulți factori, printre care:

Recolte mai mici: În 2024, producția de cereale a scăzut cu 14%, la 125 de milioane de tone, iar producția de grâu cu 16%, la 82 de milioane de tone. Aproximativ 10 milioane de tone de grâu au fost pierdute din cauza lipsei capacităților de depozitare adecvate.
Restricțiile la semințe: Decizia autorităților de a limita importul de semințe a dus la scăderea producției. Semințele autohtone oferă cu 20-30% mai puține recolte comparativ cu cele importate. Stocurile de semințe importate sunt aproape epuizate, ceea ce va afecta grav recoltele din acest an.
Taxele pe export: Introduse în 2021, aceste taxe au afectat suplimentar profitabilitatea exportatorilor.

Experții estimează că producția de cereale din 2025 ar putea scădea la 100 de milioane de tone, un nivel considerat critic. „Politicile guvernamentale actuale vor duce recoltele la nivelurile din perioada sovietică,” a avertizat Zlochevski, criticând măsurile luate de autorități.

Această criză nu doar că subminează poziția Rusiei pe piața globală, ci pune și agricultorii locali într-o situație economică extrem de dificilă, subminând unul dintre pilonii economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie