Calea ferată a Moldovei valorează 4 miliarde de lei! Infrastructura și terenurile companiei, în aer

25 Iun. 2024, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2024, 13:04 // Actual //  bani.md

Un raport de audit al Curții de Conturi a dezvăluit că infrastructura feroviară și terenurile aferente în valoare de peste 4,1 miliarde de lei nu sunt înregistrate în bazele de date ale statului. Aceste constatări sunt rezultatul unei verificări a situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În timpul auditului, s-a descoperit că nici infrastructura feroviară, nici terenurile ocupate de aceasta, alături de alte infrastructuri de inginerie și construcții și terenurile aferente, nu sunt înregistrate în evidențele ministerului sau ale Agenției Proprietății Publice. Această situație se datorează faptului că inventarierea și delimitarea patrimoniului de stat gestionat de întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” nu au fost finalizate.

De asemenea, raportul a evidențiat că drumurile naționale și loturile de pământ, proprietate publică a statului în valoare de 22,9 miliarde de lei, sunt reflectate doar în evidența contabilă a Administrației de Stat a Drumurilor. Evidențele contabile ale ministerului sau ale Agenției Proprietății Publice nu includ aceste informații, ceea ce duce la o subestimare a valorii drumurilor publice în raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat.

În plus, raportul a dezvăluit că 60 de milioane de lei, realocați de la Programul de drumuri la Programul de dezvoltare a transportului feroviar pentru reabilitarea terasamentului liniei de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, nu au fost utilizați în scopul propus. Banii au fost investiți în valori mobiliare de stat, lăsând terasamentul căii ferate într-o stare nereabilitată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Sept. 2024, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Sept. 2024, 16:45 // Slider //  bani.md

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău