Prezentarea proiectului “Fiica Vinificatorului” cu degustare de vinuri, la Festivalul Internaţional de Film, de la Cluj

Proiectul filmului de lungmetraj “Fiica Vinificatorului”, dezvoltat de Shepherd Company, al cărui partener este Grupul de Presă Realitatea, a fost prezentat la Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2024, desfăşurat recent la Cluj şi organizat de peste 20 de ani.

Evenimentul a adunat în inima Transilvaniei producători şi regizori de film din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Turcia şi Georgia, care şi-au putut prezenta proiectele cinematografice profesioniştilor în domeniu şi potenţialilor parteneri, agenţi şi finanţatori, prin intermediul platformei internaționale de coproducții Transilvania Pitch Stop (TPS).

Printre cele 10 proiecte în dezvoltare care au fost selectate să fie făcute publice în cadrul Festivalului se numără şi “Fiica Vinificatorului”, producţie cinematografică care promovează tradiţiile şi cultura producţiei de vin în Moldova, prezentată de producătorul Sergiu Scobioală şi regizorul Ivan Naniev.

Prezentarea s-a încheiat cu promovarea Castel Mimi, una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din Republica Moldova, ca o potenţială locaţie pentru filmele europene. Mai mult decât atât, cei prezenţi au fost plăcut surprinşi să deguste vinul Roşu de Bulboaca produs de vinărie, iar în pauză, fiecare s-a răcorit cu vinul alb Sânzienele.

TPS are drept scop descoperirea și susținerea proiectelor cu potențial din România și țările vecine, să încurajeze cooperarea transfrontalieră atât între țările din zona Mării Negre, cât și la nivel european.

Proiectul “Fiica Vinificatorului” este unul dintre câștigătorii Concursului de Proiecte Cinematografice organizat de către Centrul Naţional de Cinematografie din Moldova, la categoria “Film de lungmetraj în dezvoltare”.

#Fiica Vinificatorului #Film Transilvania 2024 #Castel Mimi #Cluj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.