Calea ferată a Moldovei valorează 4 miliarde de lei! Infrastructura și terenurile companiei, în aer

25 Iun. 2024, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2024, 13:04 // Actual //  bani.md

Un raport de audit al Curții de Conturi a dezvăluit că infrastructura feroviară și terenurile aferente în valoare de peste 4,1 miliarde de lei nu sunt înregistrate în bazele de date ale statului. Aceste constatări sunt rezultatul unei verificări a situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În timpul auditului, s-a descoperit că nici infrastructura feroviară, nici terenurile ocupate de aceasta, alături de alte infrastructuri de inginerie și construcții și terenurile aferente, nu sunt înregistrate în evidențele ministerului sau ale Agenției Proprietății Publice. Această situație se datorează faptului că inventarierea și delimitarea patrimoniului de stat gestionat de întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” nu au fost finalizate.

De asemenea, raportul a evidențiat că drumurile naționale și loturile de pământ, proprietate publică a statului în valoare de 22,9 miliarde de lei, sunt reflectate doar în evidența contabilă a Administrației de Stat a Drumurilor. Evidențele contabile ale ministerului sau ale Agenției Proprietății Publice nu includ aceste informații, ceea ce duce la o subestimare a valorii drumurilor publice în raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat.

În plus, raportul a dezvăluit că 60 de milioane de lei, realocați de la Programul de drumuri la Programul de dezvoltare a transportului feroviar pentru reabilitarea terasamentului liniei de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, nu au fost utilizați în scopul propus. Banii au fost investiți în valori mobiliare de stat, lăsând terasamentul căii ferate într-o stare nereabilitată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 09:22 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.