Calea Ferată se rupe în două – reformă forțată după ani de pierderi și datorii

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) ar putea fi reorganizată în două societăți pe acțiuni distincte, a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, actuala formă de organizare a CFM generează pierderi și nu este sustenabilă.

„Este oportun să separăm infrastructura de activitatea economică. Infrastructura feroviară trebuie să rămână în gestiunea statului, în timp ce transportul de mărfuri și pasageri poate fi preluat de agenți economici privați, după modelul statelor dezvoltate”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Pe Față” la Moldova 1.

Ministrul a subliniat că infrastructura este un element strategic, în care statul va continua să investească și să ofere subvenții. În schimb, segmentul de transport feroviar trebuie să devină mai competitiv, mai digitalizat și mai puțin birocratic.

Pentru a sprijini conducerea CFM în depășirea dificultăților financiare și în achitarea restanțelor salariale pentru cei 4 800 de angajați, Guvernul a decis să ofere întreprinderii motorină din rezerva de stat. Această măsură vine în contextul în care CFM finalizează plata salariilor pentru luna septembrie abia acum, în martie 2025.

„Le-am oferit motorină ca să poată activa, să-și câștige banii și existența. Fără sprijinul nostru, nu s-ar fi descurcat”, a spus Bolea.

Una dintre cauzele majore ale crizei financiare de la CFM este scăderea drastică a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată. Potrivit ministrului, în anul 2024, doar 4% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova au fost expediate pe cale feroviară.

„Această cifră nu include tranzitul. Mă refer strict la producția autohtonă – fie pentru export, fie pentru transport intern. E o situație alarmantă”, a subliniat Bolea.

Autoritățile își propun să crească utilizarea transportului feroviar în următorii ani. „Este mai ieftin și mai ecologic decât transportul auto. Este o prioritate pentru noi”, a punctat ministrul.

CFM a contabilizat pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, iar datoriile la salarii se ridică 190 de milioane de lei. La ultimul protest din 14 martie, Sergiu Cotelnic, recent numit în funcția de director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), a declarat în fața protestatarilor că prioritatea sa principală este plata salariilor restante ale angajaților și că în două luni vor fi achitate trei salarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reformaa #Bolea #trenuri #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.