„Cămila agriculturii” cară milioane în conturile exportatorilor moldoveni

27 Mart. 2025, 15:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2025, 15:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de sorg („Cămila agriculturii”, o plantă rezistentă la secetă specifică Africii n.a) din Republica Moldova au cunoscut o dinamică impresionantă în perioada 2022 – începutul lui 2025, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. În total, au fost exportate 34.932.724 kilograme de sorg, ceea ce confirmă potențialul semnificativ al acestei culturi pe piețele externe.

Anul 2022 a fost cel mai echilibrat din punctul de vedere al distribuției exporturilor, cu un total de 11.917.914 kg – adică 34,1% din totalul analizat. Cele mai mari cantități s-au înregistrat în lunile ianuarie și februarie. Vârful de preț a fost atins în iunie 2022 – 20 milioane lei, când și volumul a fost cel mai ridicat.

Exporturile au scăzut cu 36,5% în 2023, totalizând 7.565.340 kg, dar piața s-a diversificat. S-au remarcat exporturi în creștere către Italia și Israel, iar Taywan a intrat în topul importatorilor.

Anul 2024 a adus o revenire puternică a exporturilor, cu 11.348.970 kg livrate, apropiindu-se de cifrele din 2022. Luna iunie a fost punctul culminant, cu peste 6.2 milioane kg exportate, adică 54,9% din totalul anual.

În primele luni ale anului 2025, Moldova a exportat deja 4.100.500 kg, ceea ce sugerează un an cu potențial ridicat.

În ceea ce privește țările de destinație, Israel este cel mai important client, cu un salt de la 347.060 kg (2022) la 3.984.600 kg (2024).
Italia a devenit un actor major în 2023, cu aproape 5 milioane kg, menținând trendul în 2024. Irakul și-a dublat cererea: de la 1,1 milioane kg în 2022 la peste 2,2 milioane kg în 2024.

În 2022, valoarea totală a exportului de sorg a fost de 51,9 milioane lei, la prețuri medii între 4,3–5,0 lei/kg. În 2023, valoarea a scăzut la 30,4 milioane lei, pe fondul diminuării volumelor și prețurilor (minim 3,1 lei/kg în iunie). În 2024, exporturile au ajuns din nou la niveluri ridicate, cu vârfuri în Israel (13,7 mil. lei) și Irak (6,7 mil. lei).

Cei mai mari exportatori sunt: Grando Invest Trading SRL – lider de piață, cu 17,3% din volumul total și exporturi în valoare de 16,3 mil. lei în 2024, Lender Agroprim SRL – 15,7% din volum, cu exporturi de peste 19,3 mil. lei și Ancom-Agro SRL – 14,4% din volum, cu vârfuri financiare în 2022 (17,7 mil. lei), dar scăderi în 2023, urmate de redresare în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.