Capitalizarea bursieră a Apple se apropie de 3.000 de miliarde dolari. Totuși, nu mai este cea mai valoroasă companie

Acţiunile Apple au crescut miercuri, 8 decembrie 2021, cu 1,6%, la 174 de dolari pe unitate. Pentru a atinge o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari acţiunile Apple ar trebui să fie tranzacţionate la 182,85 dolari pe unitate.

Titlurile Apple au crescut cu circa 30% în acest an, după un avans de 80% în 2020. Prin comparaţie, indicele american the S&P 500 a crescut cu 25% în aceeaşi perioadă.

Capitalizarea altor companii de peste 1.000 de miliarde de dolari, Microsoft, Amazon, Alphabet şi Tesla, au avansat cu 10%-70%.

„Apple nu pare să fie imună la fluctuaţiile forţelor economice doar datorită brandului său puternic și portofoliul său de produse noi este destul de solid”, a declarat Susannah Streeter, analist senior pentru pieţe şi investiţii la firma Hargreaves Lansdown.

Apple a ajuns la o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari în 2018 şi doi ani mai târziu şi-a dublat valoarea.

Acţiunile Apple au depăşit deja cu 4 dolari ţinta preţului median al analiştilor, majoritatea acestora recomandând cumpărarea acestora.

Apple a pierdut temporar în acest an titlul de cea mai valoroasă companie din lume, în favoarea Microsoft, după comentarii ale directorului general Tim Cook referitoare la problemele din lanţurile de aprovizionare şi la dificultăţile de a procura semiconductori şi componente pentru fabricarea smartphone-urilor şi laptopturilor.

Microsoft mai are nevoie de circa 500 de miliarde de dolari pentru a ajunge la o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari.

#capitalizare bursiera #pret #Investiții #actiuni #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se mai confruntă cu riscuri iminente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, afirmă Benjamin Lakatos, directorul general al MET Group, într-un interviu publicat de hu.met.com. Potrivit acestuia, atâta timp cât rutele de transport – inclusiv gazoductul TurkStream – rămân funcționale, „nu există motive reale de panică nici în Republica Moldova, nici în restul Europei”.

CEO-ul uneia dintre cele mai active companii din piața energetică europeană a subliniat că perioada critică a fost depășită datorită mai multor factori: reducerea consumului de gaze, construirea de terminale LNG, creșterea capacităților de stocare și ierni mai blânde. Totodată, în urma crizei din 2022, UE a accelerat formarea unei piețe energetice integrate, cu mecanisme de preț și interconectivitate care au contribuit la menținerea stabilității.

În contextul Republicii Moldova, Lakatos a menționat intervenția de urgență a MET Group la începutul anului 2025, când oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina a lăsat aproximativ 350.000 de consumatori moldoveni fără sursă de energie în plină iarnă. „A fost o situație dramatică, dar am reușit să asigurăm livrarea de gaze într-un timp record, într-un efort cu dublă natură – umanitară și profesională. Moldova nu a fost lăsată în frig”, a afirmat el.

Totuși, directorul avertizează că, deși securitatea fizică a aprovizionării a fost asigurată, Europa – inclusiv Republica Moldova – continuă să se confrunte cu o problemă majoră de preț. „Gazul este semnificativ mai scump în Europa decât în SUA sau Asia, iar acest decalaj afectează grav competitivitatea economică a regiunii. În ultimii 20 de ani, UE a cheltuit 8.000 de miliarde de dolari pe importuri energetice – un cost uriaș.”

Pentru a reduce riscurile viitoare, Lakatos propune crearea unei bănci energetice europene, care să ofere stabilitate în perioade de criză, similar unei bănci centrale pentru piețele financiare. O astfel de instituție ar fi crucială pentru țări vulnerabile, precum Republica Moldova, unde capacitatea de reacție rapidă este esențială în fața oricărei perturbări externe.

MET Group, companie elvețiană activă în 17 țări, inclusiv în Europa de Est, este un jucător cheie în tranzacționarea, stocarea și furnizarea gazelor naturale. În ultimii ani, grupul a investit și în energie regenerabilă, însă nu consideră oportună abandonarea infrastructurii gaziere existente, ci dimpotrivă – susține o tranziție verde echilibrată, care să nu sacrifice securitatea sau competitivitatea.

„Credem într-o Europă puternică și stabilă, iar Moldova este parte din acest proiect. Conectarea pieței sale energetice la sistemul european trebuie accelerată, iar MET este pregătit să contribuie în continuare la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Benjamin Lakatos.