Serbia devine membru în Banca Internaţională de Investiţii. „A fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere!

09 Dec. 2021, 12:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2021, 12:10 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

„La data de 8 decembrie 2021, a avut loc cea de a patra şedinţă a Consiliului Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii, cel mai înalt organism de conducere a instituţiei menţionate. Evenimentul a fost organizat în format hibrid: şapte dintre cei nouă acţionari au participat în persoană la sediul IIB din Budapesta, în timp ce ceilalţi doi au participat online”, anunţă banca.

În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam, scrie money.ro.

Acesta este primul Consiliu al Guvernatorilor organizat după mutarea sediului Băncii în clădirea istorică Lanchid Palota, în regim permanent. Anterior, la data de 6 decembrie 2021, şedinţa Consiliul de Administraţie a precedat şedinţa guvernatorilor.

„Punctul central de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Guvernatorilor a fost reprezentat de cererea Republicii Serbia de aderare, în calitate de membră, la Banca Internaţională de Investiţii. Este important să subliniem faptul că chestiunea aderării unei noi ţări a devenit subiect de discuţii pentru prima oară în mai mult de o jumătate de secol de existenţă a acestei instituţii. Drept consecinţă, a fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere a Republicii Serbia ca stat acţionar”, precizează banca.

Această decizie va permite IIB să îşi extindă operaţiunile în Europa, continuând traseul „european” strategic al ultimilor câţiva ani, pentru creşterea nivelurilor de capital, pentru consolidarea în continuare a stabilităţii financiare şi a diversificării geografice prin prisma accesului la pieţele din regiunea balcanică.

Mai mult decât atât, calitatea de stat membru a Serbiei va oferi un impuls suplimentar pentru dezvoltarea legăturilor comerciale şi economice cu ţările la nivel bilateral, precum şi multilateral, prin implementarea proiectelor cu o componentă de integrare.

În anul 2021, IIB a emis obligaţiunile cu cea mai lungă perioadă de scadenţă stabilită vreodată, şi anume 20 de ani.

„Dacă centralizăm rezultatele intermediare din ultimii nouă ani de activitate, de la începerea relansării băncii în anul 2012, pot fi subliniate următoarele realizări principale. Volumul total al investiţiilor realizate în economiile statelor membre se cifrează la 3,1 miliarde de euro. Portofoliul de creditare şi documentar a crescut de 13 ori, de la 95,6 milioane euro până la 1,3 miliarde euro în prezent. Activele au crescut de aproape 5 ori, de la 367 milioane euro la 1,8 miliarde euro. Volumul total al finanţării atrase de Bancă este în valoare de 2,5 miliarde euro. Nivelul creditelor neperformante a scăzut de la 75,3% din portofoliul total la 2,3%.”

Guvernatorii spun că, în ciuda contextului global relativ dificil, banca şi-a crescut semnificativ nivelul de asistenţă acordată statelor membre, iar performanţele generale au depăşit previziunile făcute pentru anul în curs.

Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în 1970. În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Banca are rating S&P A- (perspectivă stabilă), rating Moody’s A3 (perspectivă stabilă), rating Fitch A-, rating ACRA A (perspectivă stabilă).

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.