„Carate toxice”. Rusia nu poate vinde diamante de 1,3 miliarde de dolari din cauza sancțiunilor

Compania de stat „Alrosa”, cel mai mare producător de diamante din Rusia și din lume, aflată sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu o creștere bruscă a stocurilor de diamante nevândute.

La sfârșitul anului 2024, „Alrosa” a acumulat produse nevândute în valoare de 129,9 miliarde de ruble, echivalentul a 1,3 miliarde de dolari (la cursul Băncii Centrale de la sfârșitul lunii decembrie), conform raportului publicat vineri de companie.

Stocurile de diamante ale „Alrosa” au crescut cu 1,5 ori, adică cu 45,3 miliarde de ruble, după ce India, cel mai mare importator din lume, a aproape încetat să mai achiziționeze diamante. În septembrie, scăderea livrărilor pe piața indiană a atins 96%.

În urma acestor dificultăți, „Alrosa” a raportat o scădere de 26% a veniturilor, o pierdere aproape de jumătate din EBITDA și o scădere de 4,4 ori a profitului net, care a ajuns la 19,3 miliarde de ruble.

Analistul Evgheni Loktiukhov de la PSB a declarat că rezultatele companiei sunt „slabe așa cum era de așteptat”: în al doilea semestru, „Alrosa” a încheiat cu o pierdere netă de 17,3 miliarde de ruble, iar anul s-a încheiat cu un deficit de numerar. Fluxul său de numerar liber a devenit negativ, cu intrări mai mici decât ieșirile de 17,6 miliarde de ruble, iar datoria netă a crescut de trei ori, ajungând la 107,9 miliarde de ruble.

Din 2022, „Alrosa” se află sub sancțiuni occidentale, iar din începutul anului 2024, statele din grupul G7 au impus un embargou asupra diamantelor sale. De asemenea, din martie anul trecut, a fost interzisă importul de diamante de origine rusă prin terțe țări.

#sanctiuni #diamante #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.