„Carate toxice”. Rusia nu poate vinde diamante de 1,3 miliarde de dolari din cauza sancțiunilor

01 Mart. 2025, 09:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2025, 09:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania de stat „Alrosa”, cel mai mare producător de diamante din Rusia și din lume, aflată sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu o creștere bruscă a stocurilor de diamante nevândute.

La sfârșitul anului 2024, „Alrosa” a acumulat produse nevândute în valoare de 129,9 miliarde de ruble, echivalentul a 1,3 miliarde de dolari (la cursul Băncii Centrale de la sfârșitul lunii decembrie), conform raportului publicat vineri de companie.

Stocurile de diamante ale „Alrosa” au crescut cu 1,5 ori, adică cu 45,3 miliarde de ruble, după ce India, cel mai mare importator din lume, a aproape încetat să mai achiziționeze diamante. În septembrie, scăderea livrărilor pe piața indiană a atins 96%.

În urma acestor dificultăți, „Alrosa” a raportat o scădere de 26% a veniturilor, o pierdere aproape de jumătate din EBITDA și o scădere de 4,4 ori a profitului net, care a ajuns la 19,3 miliarde de ruble.

Analistul Evgheni Loktiukhov de la PSB a declarat că rezultatele companiei sunt „slabe așa cum era de așteptat”: în al doilea semestru, „Alrosa” a încheiat cu o pierdere netă de 17,3 miliarde de ruble, iar anul s-a încheiat cu un deficit de numerar. Fluxul său de numerar liber a devenit negativ, cu intrări mai mici decât ieșirile de 17,6 miliarde de ruble, iar datoria netă a crescut de trei ori, ajungând la 107,9 miliarde de ruble.

Din 2022, „Alrosa” se află sub sancțiuni occidentale, iar din începutul anului 2024, statele din grupul G7 au impus un embargou asupra diamantelor sale. De asemenea, din martie anul trecut, a fost interzisă importul de diamante de origine rusă prin terțe țări.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!