Cărbune și îngrășăminte „made in Russia”! Moldova își menține dependența de Est

În perioada 2021-2024, Republica Moldova a importat trei categorii principale de produse: combustibil mineral, îngrășăminte azotoase și îngrășăminte complexe ce conțin azot, fosfor și potasiu. Volumul total al importurilor pentru aceste produse a depășit 1 milion de tone, valoarea totală fiind estimată la peste 8 miliarde de lei, contată în analiza sa Iurie Rija, director executiv la Agrocereale.

Importurile de combustibil mineral au totalizat 424,55 milioane kg în patru ani, reprezentând 42,2% din volumul total al importurilor. După o creștere în 2022 (132,76 milioane kg), volumul a scăzut în 2023 (85,97 milioane kg) și a continuat să scadă în 2024 (79,12 milioane kg). Valoarea totală a importurilor de combustibil a fost de 1,61 miliarde lei, cu fluctuații semnificative ale prețurilor: de la 2,4 lei/kg în 2021 la un maxim de 8,1 lei/kg în 2022, stabilizându-se la 5,2 lei/kg în 2024.

În perioada analizată, importurile de îngrășăminte azotoase au crescut constant, atingând un vârf de 92,28 milioane kg în 2023. Totuși, în 2024, volumul a scăzut la 80,89 milioane kg. În total, Moldova a importat 288,44 milioane kg de îngrășăminte azotoase, reprezentând 28,6% din totalul importurilor. Valoarea acestora a fost de 2,77 miliarde lei, cu un preț mediu de 11,6 lei/kg, susține Rija.

Rusia este, în mod tradițional, cel mai mare partener al Moldovei în ceea ce privește livrările de combustibili minerali și îngrășăminte. În 2021, din Rusia au fost importate 72,83 milioane kg de produse, iar, în ciuda anumitor dificultăți geopolitice din anii următori, Rusia a continuat să fie lider în ceea ce privește volumele de livrări. În 2023, exporturile din Rusia au scăzut ușor, ajungând la 52,57 milioane kg, însă în 2024 s-a înregistrat din nou o creștere, atingând 75,91 milioane kg.

Importurile de îngrășăminte complexe au fost mai stabile, cu un vârf în 2021 (78,9 milioane kg) și variații anuale între 62,97 și 83,12 milioane kg. Totalul pentru cei patru ani a fost de 293,89 milioane kg, echivalent cu 29,2% din volumul importurilor. Valoarea acestor îngrășăminte a fost de 3,72 miliarde lei, cu un preț mediu de 26,9 lei/kg, înregistrând o tendință descendentă spre 2024.

În Moldova, 147 de companii importă îngrășăminte, însă 15 lideri controlează 79,4% din volumul total. Printre aceștia, AGROSTOC, AGROCENTER EUROCHEM SRL și CARVIDON-TRADE SRL ocupă pozițiile de top. Această concentrare influențează prețul și accesibilitatea produselor pe piață, deși există și 20,6% din importuri gestionate de companii mai mici, ceea ce aduce diversitate”, se mai arată în analiza lui Rija.

Principalii furnizori de combustibil și îngrășăminte pentru Moldova sunt Rusia, România și Emiratele Arabe Unite. Rusia a fost lider constant, furnizând 75,91 milioane kg în 2024, în creștere față de 2023. În schimb, importurile din Elveția au scăzut semnificativ, atingând doar 429 mii kg în 2024.

Companiile joacă un rol cheie în importul de combustibili minerali și îngrășăminte în Republica Moldova. Datele arată că cele mai mari 15 companii asigură 75,9% din totalul importurilor.

Fluctuațiile în importuri reflectă atât dinamica piețelor globale, cât și adaptarea Moldovei la provocările economice și geopolitice. Reducerea importurilor de combustibil în 2024 poate indica o diversificare a surselor de energie sau o eficientizare a consumului intern. În sectorul agricol, creșterea importurilor de îngrășăminte azotoase și complexe subliniază necesitatea modernizării practicilor agricole pentru a face față cererii crescânde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #combustibil #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria, o țară cu statut de neutralitate în Europa, a adoptat o măsură majoră pentru a combate dependența de gazele naturale din Rusia, lansând un proiect ambițios în valoare de 20 de miliarde de euro. Capitala Viena a anunțat un plan amplu de modernizare a rețelei de termoficare, bazat pe pompe de căldură și surse alternative de energie, pentru a elimina complet utilizarea gazului rusesc.

Viena, care timp de peste 50 de ani a fost dependentă de gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene, a renunțat la această sursă în septembrie 2023, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Decizia a fost accelerată după ce Ucraina a refuzat prelungirea acordului de tranzit pentru gazele rusești către Europa Centrală.

Pentru a face față crizei energetice și creșterii prețurilor la combustibili, autoritățile vieneze au inițiat un plan ambițios de eficiență energetică, menit să asigure căldură durabilă celor două milioane de locuitori ai orașului.

Proiectul include utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate pentru a încălzi locuințele. Cu o rețea de termoficare de peste 1.300 de kilometri, una dintre cele mai mari din Europa, Viena intenționează să integreze noi surse de energie, reducând astfel emisiile și costurile pe termen lung.

Totuși, implementarea planului se confruntă cu obstacole economice, având în vedere că prețurile pentru termoficare rămân legate de cele ale gazelor naturale. Autoritățile subliniază necesitatea unor contracte pe termen lung pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului.

Această inițiativă subliniază determinarea Austriei de a reduce influența Kremlinului asupra sectorului energetic european. Ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că tranziția energetică este realizabilă: „Am demonstrat că putem reduce rapid consumul de gaz. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în practică.”

Proiectul Austriei marchează un pas important în eforturile Europei de a diminua dependența de resursele energetice ale Rusiei și de a asigura o tranziție către surse de energie mai curate și sustenabile.