Cărbune și îngrășăminte „made in Russia”! Moldova își menține dependența de Est

În perioada 2021-2024, Republica Moldova a importat trei categorii principale de produse: combustibil mineral, îngrășăminte azotoase și îngrășăminte complexe ce conțin azot, fosfor și potasiu. Volumul total al importurilor pentru aceste produse a depășit 1 milion de tone, valoarea totală fiind estimată la peste 8 miliarde de lei, contată în analiza sa Iurie Rija, director executiv la Agrocereale.

Importurile de combustibil mineral au totalizat 424,55 milioane kg în patru ani, reprezentând 42,2% din volumul total al importurilor. După o creștere în 2022 (132,76 milioane kg), volumul a scăzut în 2023 (85,97 milioane kg) și a continuat să scadă în 2024 (79,12 milioane kg). Valoarea totală a importurilor de combustibil a fost de 1,61 miliarde lei, cu fluctuații semnificative ale prețurilor: de la 2,4 lei/kg în 2021 la un maxim de 8,1 lei/kg în 2022, stabilizându-se la 5,2 lei/kg în 2024.

În perioada analizată, importurile de îngrășăminte azotoase au crescut constant, atingând un vârf de 92,28 milioane kg în 2023. Totuși, în 2024, volumul a scăzut la 80,89 milioane kg. În total, Moldova a importat 288,44 milioane kg de îngrășăminte azotoase, reprezentând 28,6% din totalul importurilor. Valoarea acestora a fost de 2,77 miliarde lei, cu un preț mediu de 11,6 lei/kg, susține Rija.

Rusia este, în mod tradițional, cel mai mare partener al Moldovei în ceea ce privește livrările de combustibili minerali și îngrășăminte. În 2021, din Rusia au fost importate 72,83 milioane kg de produse, iar, în ciuda anumitor dificultăți geopolitice din anii următori, Rusia a continuat să fie lider în ceea ce privește volumele de livrări. În 2023, exporturile din Rusia au scăzut ușor, ajungând la 52,57 milioane kg, însă în 2024 s-a înregistrat din nou o creștere, atingând 75,91 milioane kg.

Importurile de îngrășăminte complexe au fost mai stabile, cu un vârf în 2021 (78,9 milioane kg) și variații anuale între 62,97 și 83,12 milioane kg. Totalul pentru cei patru ani a fost de 293,89 milioane kg, echivalent cu 29,2% din volumul importurilor. Valoarea acestor îngrășăminte a fost de 3,72 miliarde lei, cu un preț mediu de 26,9 lei/kg, înregistrând o tendință descendentă spre 2024.

În Moldova, 147 de companii importă îngrășăminte, însă 15 lideri controlează 79,4% din volumul total. Printre aceștia, AGROSTOC, AGROCENTER EUROCHEM SRL și CARVIDON-TRADE SRL ocupă pozițiile de top. Această concentrare influențează prețul și accesibilitatea produselor pe piață, deși există și 20,6% din importuri gestionate de companii mai mici, ceea ce aduce diversitate”, se mai arată în analiza lui Rija.

Principalii furnizori de combustibil și îngrășăminte pentru Moldova sunt Rusia, România și Emiratele Arabe Unite. Rusia a fost lider constant, furnizând 75,91 milioane kg în 2024, în creștere față de 2023. În schimb, importurile din Elveția au scăzut semnificativ, atingând doar 429 mii kg în 2024.

Companiile joacă un rol cheie în importul de combustibili minerali și îngrășăminte în Republica Moldova. Datele arată că cele mai mari 15 companii asigură 75,9% din totalul importurilor.

Fluctuațiile în importuri reflectă atât dinamica piețelor globale, cât și adaptarea Moldovei la provocările economice și geopolitice. Reducerea importurilor de combustibil în 2024 poate indica o diversificare a surselor de energie sau o eficientizare a consumului intern. În sectorul agricol, creșterea importurilor de îngrășăminte azotoase și complexe subliniază necesitatea modernizării practicilor agricole pentru a face față cererii crescânde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #combustibil #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament